Ca părinți, avem uneori tendința de a cere copiilor noștri să fie “perfecți” fără a conștientiza urmările negative pe care perfecționismul le are asupra dezvoltării lor. Dacă perfecțiunea ar fi percepută doar din prisma mobilizării, a motivării în vederea atingerii unui obiectiv, aceasta ar duce către performanță, ceea ce nu ar fi deloc rău; însă, cei mai mulți dintre noi gândesc perfecțiunea din perspectiva raportării la ceilalți.
A fi perfect este un “standard” la care ne raportăm adesea necorespunzător. Prin natura sa divină, omul este perfect, complet, nu necesită ajustări. Strădaniile de a fi pe placul celorlalți, de a mulțumi, de a satisface nevoile semenilor, anulează propria ființă. Și-ntr-o zi, te trezești trist, nefericit și plin de frustrări.
A pretinde copiilor perfecțiunea înseamnă a-i învăța să trăiască cu sentimentul că niciodată nu sunt de ajuns, înseamnă a-i condamna la a-și trăi viața în funcție de ceilalți, la a acorda mai multă importanță eșecurilor decât reușitelor, la a le ucide creativitatea, puritatea și bucuria de a trăi.
Dorința de a fi mereu pe placul tuturor, spiritul critic și autocritic duse la extreme, competitivitatea excesivă nu pot aduce în viața copiilor decât neliniște și neîmplinire.
Să-i învățăm pe copiii noștri că într-o lume frumoasă, a avea înțelegere și a-ți respecta semenii, a-i ajuta, a-i sprijini, a le fi alături este un lucru normal, simplu și înălțător. Însă nu presupune să uiți de tine. “Eu” și “ceilalți” nu se află în competiție, n-ar trebui să existe situații în care unul este mai presus de celălalt. Cei doi termeni ( “eu” și “ceilalți” ) se află într-o relație de interdependența. De aceea, primul pas în stabilirea ordinii exterioare se află intrinsec în restabilirea ordinii interioare prin stima și iubirea de sine. A vedea cum în ochii celuilalt sălășluiește aceeași sursă divină existentă în propria ființa presupune a te cunoaște mai întâi pe tine însuți.
Datoria noastră este să le vorbim micuților noștri despre cum să fie fericiți, nu “perfecți” – prin validarea și acceptarea propriilor nevoi, prin grijă fără judecată, prin iubire necondiționată. Pentru o lume mai bună!
This Post Has One Comment
Bine ca existati! Mulțumesc! 🙂