Prieteniile copiilor și felul în care ei își aleg partenerii de joacă

prieteniile copiilor

În primii ani de viață și la grădiniță, prieteniile copiilor se formează în jurul jocului. Dacă mă joc cu cineva, înseamnă că mi-e prieten, cam aceasta este ideea. Un copil de 4-5 ani nu se va gândi dacă prietenul lui e bun, cinstit sau alte valori morale pe care le dăm noi prieteniei. Oricum, prieteniile copiilor durează rareori mai mult de un an însă ele sunt vitale pentru creșterea, încrederea în sine și starea de bine copilului.

Predilecția copiilor de a alege parteneri de joacă de același sex și chiar tendința de a îi exclude pe ceilalți. Respingerea copiilor de sex opus îi ajută pe copii să-și stabilizeze identitatea de gen și să-și facă prieteni.

Dr. Michael Thompson, autorul binecunoscutei cărți Crescându-l pe Cain, explică cum încep copiii să manifeste segregarea pe sexe curând după ce învață jocul colaborativ. Această perioadă debutează în jurul vârstei de 3 ani și poate continua până la 10-11 ani. Acest fenomen este normal și natural și apare în toate culturile.

Deși pentru părinți poate părea ceva greșit, nelalocul lui, se pare că este foarte normal și părinții ar trebui să respecte dorința copiilor de a-și alege partenerii de joacă și să înțeleagă că a-și cunoaște și integra identitatea de gen, cine sunt, mai exact, se face uneori prin definirea clară a ceea ce nu sunt.

De aici, excluderea celor de sex opus apare natural și atâta timp cât nu implică răutate și agresivitate, este absolut normală și n-ar trebui descurajată, ci văzută exact ca ce este: găsirea propriei identități.

prieteniile copiilor

Există 7 abilități de care copiii au nevoie pentru a naviga lumea prieteniei, conform Dr. Michael Thompson. Iată care sunt acestea:

  • a face cu rândul;
  • a împărți;
  • a-i păsa de ceilalți;
  • gestionarea furiei;
  • abilitatea de a-și cere scuze în mod sincer;
  • o formă de încredere;
  • valorizarea prieteniei.

Dacă vrem să-i ajutăm pe copii să navigheze mările tulburi ale vieții sociale, e nevoie să avem în vedere dezvoltarea acestor abilități de la vârste mici. Noi recomandăm Programul GENIU, conceput special pentru a dezvolta abilitățile necesare dezvoltării inteligenței emoționale. Și jocul EQ Game este o resursă importntă pentru dezvoltarea inteligenței emoționale.

Copiii de grădiniță sunt la etapa în care vor să găsească categorii pentru fiecare lucru din lumea aceasta și adesea văd lucrurile doar în alb și negru. Este foarte greu pentru părinți să accepte acest punct de vedere după secole în care ne-am luptat pentru egalitatea sexelor, lipsa discriminării și așa mai departe. Însă ideea este să o înțelegem prin ochii copiilor și să realizăm că este o etapă naturală, chiar necesară în dezvoltarea lor socială. Dacă permitem ca această tendință să se manifeste fără să încercăm s-o suprimăm, se va estompa de la sine.

prieteniile copiilor

Nu mai proiectați, un băiat de 5 ani care refuză să se joace cu fetele nu va deveni un misogin, e doar o etapă. Nu se va transforma în rasism și discriminări de toate felurile.

Însă trebuie să punem întrebări pentru a clarifica lucrurile, pentru că adesea în spatele excluderii jocului cu copii de sex opus, se pot ascunde diverse temeri.

  • „Dacă e prea agresiv și mă lovește?” se întreabă fetele.
  • „Oare să te joci cu fetele mă face și pe mine fată?” se pot întreba băieții
  • „O să mă forțeze să mă joc doar cu mașinuțe?” și așa mai departe.

Întrebați: „E ceva ce te îngrijorează la jocul cu Andrei?” dar aveți grijă la întrebări să fie deschise și să încurajeze sinceritatea și înțelegerea, nu concluzia pe care ați formulat-o deja în capul vostru.

Cel mai adesea copiii își protejează dreptul la joacă (și neîntreruperea ei), regulile de joacă și manifestă preferințe în a-și alege partenerii de joacă.

Copiii pot dori să atârne un semn mare pe ușă „Fără băieți”, „Fetele n-au ce căuta aici”. Dacă decideți să acceptați această regulă a lor, le veți transmite mesajul că înțelegeți punctul lor de vedere și îl respectați. Apoi puteți începe un proces pentru a afla ce se află cu adevărat în spatele mesajului și înverșunării și a înlătura din neînțelegerile care adesea apar.

Iată câteva lucruri de spus pentru a ușura procesul de dezvoltare a copiilor:

  • Tu ești o fată și vrei să te joci cu fetele. Dacă intră un băiat aici, ce se poate întâmpla?
  • Ți-e teamă că îți va strica căsuța păpușilor? Eu știu că și băieții pot fi delicați.
  • Dacă vrei să te joci doar cu Ioana, e ok. Poți să te joci cu cine vrei.
  • Ce te îngrijorează dacă se joacă și Andrei cu voi?

prieteniile copiilor

Alegerea prietenilor este decizia lor, a copiilor. Thompson crede că părinții care vor să le controleze viața socială copiilor lor sunt meniți să eșueze. Nu toții copiii sunt prieteni, nu forțați prieteniile copiilor sau interacțiuni între copii care nu par atrași natural să se joace împreună. De aici, din ideea că toți copiii din jur trebuie considerați drept prieteni, pot apărea multe emoții dificile, resentimente, și sentimentul că ceva e în neregulă cu copilul, că refuză să se joace cu X și Y sau că respinge un anumit copil.

Prietenia e ceva natural, ca dragostea, e chimie. Trebuie, pur și simplu, să susții deciziile copilului tău privind prietenii aleși. Orice efort de a-l îndepărta pe copil de prietenul rău sunt sortite eșecului .” spune Thompson.

Un studiu publicat în 2015 în revista Psychological Science ne liniștește, prieteniile copiilor sunt destul de schimbătoare iar cele care durează cel mai mult se bazează pe asemănări.

Încercați să sprijiniți prieteniile copiilor, nu să le controlați. Să le lăsăm spațiu celor mici să-și facă prieteni, să se joace, să greșească și să învețe din asta, cu prietenii lor, fără a fi tot timpul prezenți sau implicați.

 

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes