Copilul meu nu vrea să mănânce

Atunci când ajunge la vârsta de 5 ani, copilul tău ar trebui să aibă în mod regulat o dietă echilibrată, care constă în legume, fructe, produse lactate, carne și cereale.

Când se apropie de vârsta de 5 ani unii copii încep să devină pretențioși la mâncare, refuzând să mănânce anumite alimente sănătoase, preferând să mănânce alimente nesănătoase.

Alte probleme comune de alimentație la copii includ consumul lent, distragerea ușoară și solicitarea aceluiași fel de mâncare în mod repetat.

Cerințe nutriționale

Deși cantitatea de alimente pe care o mănâncă în fiecare zi variază, există cerințe nutriționale minime pentru copiii de 5 ani.

Necesarul caloric la copiii între 5 şi 11 ani este de 1.500 de calorii pe zi. Pentru copiii care fac sport, numărul de calorii poate creşte până la 1.800 de calorii pe zi.

Tulburările de alimentație ale copilului au cauze complexe, atât de natură fizică cât și psihologică.

Iată 5 motive pentru care copiii refuză să mănânce:

1. Situații neplăcute în familie

În urma unor conflicte între părinţi, a divorţului acestora, sau a diverselor evenimente neplăcute, mulţi copii îşi pot pierde pofta de mâncare.

Chiar dacă aceste evenimentele în sine nu au fost dramatice, important este felul în care au fost ele trăite de copil.

2. Hrănirea necorespunzătoare a copilului

Unii părinţi nu sunt foarte bine informaţi cu privire la necesităţile de hrană ale copilului, sau la ce şi cât este potrivit pentru copii să mănânce.

Mulții părinții își forțează copiii să mănânce mai mult decât este necesar, uneori recurgând la pedepse sau amenințări, dacă primesc un refuz din partea copilului.

Fortându-i să mănânce pot aparea tot felul de tulburari alimentare: fie copilul mănâncă doar pentru a evita disputele cu parintii, si devin obezi, fie nu mănâncă nici atunci când le e foame (din dorinta de a obtine un oarecare control asupra vietii lor) si devin anorexici.

3. Dificultăţile care apar între copil şi mamă

Dificultăţile de alimentaţie din primii ani pot trăda o relaţie tensionată între mamă şi copil.

Unele mame, copleşite de propriile probleme, nu sunt suficient de prezente emoţional când îşi hrănesc copiii. Pentru nou născuţi, privirea şi atenţia mamei contează mai mult decât hrana în sine.

Până la 3 ani, copilul este foarte ataşat de mamă, şi de multe ori plânge la orice mică despărţire de aceasta. Înţărcarea este unul dintre momentele importante în care are loc separarea între mamă şi copil. După acest eveniment, unii copii refuză mâncarea, protestând în acest fel împotriva separării de mamă. Alţi copii acceptă doar alimentele lichide, care le aduc aminte de laptele matern.

Unele mame sunt foarte îngrijorate cu privire la rolul de mamă. Și se tem că dacă copilul nu mănâncă corespunzător, ceilalţi vor crede că nu sunt mame suficient de bune. Această teamă de a nu fi o mamă suficient de bună le modifică atitudinea în timpul mesei. Ele devin tensionate şi încearcă să îl forţeze pe copil să mănânce cât mai mult. Iar copilul preia neliniştea mamei, şi refuză să mănânce.

4. Atitudinea părinţilor referitoare la mâncare

Chiar dacă nu sunt conştienţi de acest lucru, părinţii îi transmit copilului propriile atitudini legate de alimentaţie.

Unii părinţi confundă hrănirea cu dragostea. Pentru ei, a-l răsfăţa pe cel mic cu fel de fel de bunătăţi este o dovadă de dragoste.

Multe femei au o relaţie de tip dragoste-ură referitoare la mâncare, poftind unele feluri de mâncare. Și simţindu-se apoi vinovate că şi-au dat frâu liber poftelor. Ele transmit copiilor această atitudine. Și copiii vor face acelaşi lucru: vor avea perioade în care vor mânca mult, şi apoi perioade în care se vor abţine să mănânce.

Părinţii preocupaţi de siluetă, care ţin fel de fel de diete, îi transmit copilului mesajul că a mânca este ceva care nu face bine (îngraşă).

5. Modelele sociale

Fie că ne uităm la programe TV pentru copii fie că ne uităm la cele pentru adulți observăm că toate femeile atrăgătoare sunt suple.

Nu este de mirare că fetiţele vor să fie şi ele la fel, şi că la orice semn că se îngraşă devin îngrijorate.

Chiar dacă în primii ani aceste influenţe sunt mai mici, nu înseamnă că ele nu există.

Iată câteva idei care te-ar putea ajuta să îți ajuți copilul să mănânce sănătos:

  • Învățați împreună despre nutriție

Copiii iubesc jocul. Așadar o soluție bună prin care să îți înveți copilul despre importanța consumului alimentelor sănătoase este cea prin care îi oferi informații despre motivul pentru care îi ceri să mănânce anumite alimente. Și cum îl ajută acestea, printr-un joc inventat de tine.

  • Dă-i un exemplu bun

Oferă-i copilului tău un model demn de urmat. Deoarece copiii imită adulții, în special părinții, asigură-te că alimentele pe care le consumi sunt sănătoase.
Dacă preșcolarul tău este reticent în a încerca noi alimente, poți încerca să le consime tu mai întâi aceste alimente; spunând cât de interesante sau gustoase sunt acestea.

Fructele și legumele ar trebui să fie o parte importantă din dieta ta, dacă îți dorești ca acestea să fie o parte importantă a dietei sale.

Mănâncă împreună cu copilul, pentru ca el să observe obiceiurile bune. Atunci când împachetezi gustarea pentru servici, alege fructe și legume dacă vrei ca el la rândul lui să dorească același lucru pentru el. Gătește împreună cu copilul pentru a-l învăța că a mânca sănătos poate fi distractiv si usor.

  • Oferă-i alegeri multiple

Oferind mai multe opțiuni îi dai copilului tău ocazia să aibă o dietă echilibrată, respectând preferințele gustului.
Oferă-i porții mici dintr-o varietate de alimente, încurajându-l să încerce două linguri din fiecare. Evitați consumul în exces de suc deoarece este bogat în zahăr și alegeți produsele lactate fără prea multe grăsimi.

Alegeți așadar alimente sănătoase, cu conținut scăzut de grăsimi, cu conținut scăzut de sodiu și cu zahăr slab; decât să alegeți alimente procesate, bogate în calorii goale.

  • Faceți în așa fel ca mesele să fie cât mai plăcute

Serviți mese sănătoase, relaxante, care vă vor încuraja să mâncați la preșcolar, menținând o masă regulată și programarea gustărilor.
O conversația pozitivă în timpul meselor face ca această activitate să fie una plăcută. Opriți televizorul pentru a elimina această distragere a atenției.

Copiii mănâncă atât cât au nevoie pentru a crește normal și a avea destulă energie pentru a face față unei zile.

Hrănirea forțată influentează negativ plăcerea de a mânca și poate duce la evitarea mâncării. Pentru copil totul poate fi un alt joc: cu cât pui mai multă presiune asupra lui (pedepsindu-l sau oferindu-i recompense), cu atât va opune mai multa rezistentă.

Când copiii sunt lăsați să decidă pentru ei înșiși, își autoreglează apetitul. Și se dezvoltă în adulți sănătoși cu greutate normală.

Așa că, dragă părinte, nu te mai îngrijora de apetitul copilului tău; atâta timp cât el e un copil normal sănătos în alte privințe.

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes