Vă povesteam într-un articol trecut despre anxietatea la copii, așa că astăzi continuăm pe același subiect. Vorbim acum despre una dintre cele mai întâlnite temeri ale copiilor, și anume anxietatea socială. Ce este ea, cum apare și cum îl puteți ajuta pe copilul vostru aflați în continuarea articolului.
Se spune că există o oarecare predispoziţie genetică pentru anxietate. Drept urmare, un copil ai cărui părinţi sau bunici au în general o sensibilitate emoţională mai dezvoltată, s-ar putea să prezinte, la rândul său, astfel de probleme. Dacă unul dintre părinți suferă, la rândul său, de anxietate socială, atunci copilul va fi predispus la a dezvolta această afecțiune. Însă nu este o regulă ca toți copiii care au rude ce suferă de anxietate vor moșteni acest dezechilibru.
Apariția anxietății sociale poate fi cauzată și factorii de mediu care influentează starea de spirit a unei persoane. Totodată, copilul care nu este expus suficient situațiilor sociale nu va sti cum să-și dezvolte abilitățile sociale necesare.
Ce este anxietatea socială
Asemeni adulților, și copiii se simt emoționați în anumite situații sociale. Când sunt invitați la o petrecere unde sunt foarte multe persoane necunoscute ori când sunt nevoiți să susțină o prezentare în fața clasei. Anxietatea socială apre însă atunci când aceste situații sociale devin imposibil de suportat.
Copiii care se regăsesc în această descriere vor apela la tot felul de scuze pentru a evita situațiile sociale. Ei simt o teamă irațională față de noi activități în cadrul cărora se simt observați, judecați. Certitudinea că se vor face de râs, că vor fi umiliți îi împiedică să își desfășoare în mod natural activitățile de zi cu zi.
Anxietatea socială la copii se poate manifesta în diferite feluri, de la crize de plâns, mult mai frecvente dâcat în mod normal, la evitarea interacțiunilor atât cu ceilalți copii, cât și cu adulții. De cele mai multe ori, copilul care suferă de anxietate socială nu cere ajutorul și se bazează foarte mult pe sprijinul părinților.
Anxietatea socială afectează copilul atât la nivel emotional, cât și la nivel comportamental și fizic. Iata câteva simptome la care trebuie să fiți atenți
Simptome la nivel emoțional:
- Anxietate, teamă, în preajma persoanelor pe care copilul nu le cunoaște
- Anxietate, teamă în situațiile în care există posibilitatea de a fi analizat sau judecat.
- Teama de a merge la școală sau a lua parte la activități de grup
- Îngrijorare excesivă legată de posibilitatea de se face de rușine sau de a fi umilit în public
Simptome în plan comportamental
- Viața de zi cu zi, școala, sunt afectate
- Evitarea unor situații unde copilul simte că ar putea fi în centrul atenției
- Evitarea unor situații din temerea de a nu se face de rușine
- Evitarea contactului vizual
Simptomele fizice:
- Transpirația palmelor sau transpirație exagerată
- Înroșirea feței
- Frisoane
- Dureri de stomac
- Greață și stare de vomă
- Dificultăți de vorbire, voce tremurată
- Palpitații
Cum poți ține sub control anxietatea socială a copilului tău?
Anxietatea socială poate fi ţinută sub control, astfel încât copilul să nu-și pună singur limite în viaţa socială.
Iată câteva sfaturi de care să ții cont dacă simți că anxietatea socială a copilului copilul tău îl împiedică să-și atingă potențialul:
1. Recunoaște teama copilului și discută despre ea
Empatizează cu copilul și ajută-l să-și depășească fricile. Încurajează-l să-ți vorbească despre temerile sale. Ascultă-l și dă-i de înțeles că este acceptat, iubit și înțeles. De asemenea, laudă-l de fiecare dată când reușește să depășească o situație dificilă.
2. Oferă de sprijin emoțional copilului
Indiferent de rezultatul obținut într-o anumită situație, asigură-l pe copil că vor exista si alte oportunități, iar tu ești mândru că și-a dat silința și a ajuns până în acel punct.
3. Adresează-i cât mai multe întrebări
Întrebările îl vor ajuta să înțeleagă când anume a fost declanșată această teamă nejustificată și care sunt motivele pentru care anumite situații devin înspăimântătoare.
4. Accentuează aspectele pozitive ale anumitor evenimente
Întreabă-ți copilul ce anume i-a plăcut la ziua respectivă, încurajează-l să-ți spună cum percepe el succesul și ce soluție ar găsi pentru a îndrepta o anumită situație.
5. Fii un model de urmat
Explică-i ce faci tu atunci când ai de confruntat situații aparent înfricoșătoare. Dacă tu îți exprimi furia sau stresul cu privire la un eveniment, copilul va prelua modelul oferit.
6. Evită să manifești o grijă excesivă față de copil
Copilul are nevoie să exploreze singur lumea, să înțeleagă că este în siguranță și pe cont propriu.
7. Păstrează-ți răbdarea
Încurajează-ți copilul să facă pași mărunți și nu-l lăsa să evite situațiile de care se teme. Vorbește-i despre găsirea unei soluții, fără a minimaliza ce simte copilul tău.
Așadar, cum putem ajuta un copil anxios?
- Învăţăm să-l ascultăm
- Îl ajutăm să înţeleagă exact ceea ce simte
- Îl ajutăm să înţeleagă dacă într-adevăr situaţia este atât de periculoasă pe cât pare
- Îi oferim sprijinul necesar să se ajute el însuşi.
În niciun caz nu-i vom nega percepţiile, oricât de absurde ni s-ar părea nouă. Nu-l voi numi „bebeluş” ori „plângăcios” pentru că are temeri. Copiii au nevoie de încrederea noastră, au nevoie de sinceritatea, empatia şi dragostea noastră necondiţionată. Dacă ajutăm copilul să îşi recunoască trăirile, anxietatea şi să nu le mai ignore, blocajele pot fi depăşite.
Dacă vrei să afli mai multe frici și cum poți ajuta copilul să treacă peste ele, citește și acest articol.
Voi cum v-ați ajutat copilul să treacă peste anxietatea socială? Vrem să aflăm și părerile voastre.
Dacă ți-a plăcut ce ai citit, distribuie pe Facebook și ajută și alți părinți!
- Distribuie Pe Facebook
- 0 shares