Cum să recunoști și să respecți temerile copilului tău?

Gestionarea emoțiilor este o provocare constantă atât pentru părinți, cât și pentru copii. A învăța un copil să observe cum se simte, să recunoască și să-și controleze emoțiile nu este o sarcină ușoară. Prin urmare, copiii au nevoie de îndrumare și de sprijin din partea noastră, a părinților, încă de la o vârstă fragedă.

Atunci când copilul tău își exprimă frica, fie în cuvinte, fie chiar prin corpul lui (trup rigid, fața înghețată, privirea întunecată sau pierdută, mișcarea retragerii sau zborului), trebuie să o recunoști drept ceea ce este: un semnal de alarmă în fața unei amenințări reale sau imaginare, însă percepute de copil ca atare.

În momentul în care copilul se simte autorizat să exploreze în ritmul său și să pună toate întrebările pe care le are, nivelul fricii sale scade, deoarece emoția fricii și-a îndeplinit misiunea: aceea de a alerta cu privire la nevoia de siguranță, de certitudine. Astfel, când răspunzi calm la fricile unui copil, îi transmiți mesajul că recunoști și accepți nevoia lui de a ști ce se va întâmpla.

În cele ce urmează, îți propunem câteva abordări care îți pot fi de folos în a ajuta un copil speriat sau anxios să-și regleze nivelul de alertă:

Descrie experiența copilului în cuvinte

 A da voie emoțiilor să fie înseamnă a începe prin a le spune DA. Această întâmpinare emoțională este valabilă atât pentru copii, cât și pentru adulți. Ca părinte, însă, poți descrie emoțiile copilului prin propoziții precum: “Văd că asta te sperie.”, „ Te gândești la asta des, nu?”, „ Este adevărat că poate fi înfricoșător să nu știi cât va dura acest lucru.”, „Este în regulă să te temi în această situație. Frica este necesară în fața pericolului.”

În acest caz, copilul se simte pe deplin înțeles, auzit și experimentează o relaxare reală în inima sa și în corpul său.

Abordează-l întotdeauna cu blândețe și coboară la nivelul copilului

 Postura corporală și expresiile faciale transmit, de asemenea, mesaje care vor duce la calmare sau la alertare. Este util să reduci volumul vocii și să te miști încet pentru a nu (re) declanșa alarma în corpul copilului speriat. Ideea este să îi trimiți copilului mesajul că poate avea încredere în tine, că ești preocupat de bunăstarea lui.

De asemenea, poziționarea sub nivelul ochilor copilului inspiră încredere, ca și postura relaxată a corpului. Fără să deschizi gura, spui deja multe.

Păstrează o anumită distanță și minimizează contactul vizual

 Când creierul detectează o amenințare, zona emoțională intră imediat în alertă maximă, ocolind zona de gândire (economisind timp și energie pentru supraviețuire). Prin urmare, este în interesul tău să nu forțezi un contact pe care copilul nu îl dorește. Dacă copilul încearcă să se ascundă, are dreptul să facă acest lucru; tocmai acesta este modul său de a-și regăsi echilibrul.

Pe cât posibil, asigură-te că-i prezinți  ceea ce urmează să se întâmple

 Poți descrie activitățile care vor avea loc, să-i explici cu ce se va confrunta sau să introduci persoane necunoscute. Prezentarea în cuvinte a ceea ce urmează să se întâmple este utilă pentru a evita surpriza care îl poate speria.

Oferă-i opțiuni

Oferirea de opțiuni îi permite copilului să simtă că are controlul. Cu toate acestea, alegerile nu trebuie impuse: dacă copilul nu se simte confortabil cu oricare dintre alegerile oferite, nu este nevoie să insiști. Mai are nevoie de timp și de conexiune emoțională.

Încearcă să reduci stimularea externă

 A încerca să reduci stimularea externă presupune oprirea activității curente sau a-i permite copilului să se retragă într-un loc liniștit. Un copil speriat poate avea nevoie să meargă și să se ascundă între perne sau sub o pătură.

Concluzie

Un părinte care este atent la emoțiile copilului său îl ajută pe acesta să se simtă recunoscut ca persoană și să-și construiască propria identitate. A-i da voie emoției micuțului tău să existe, să se manifeste este primul pas pentru a-l readuce într-o stare de calm. Pentru aceasta, este important ca el:

  1. să-și exprime emoția
  1. să se elibereze de tensiunea emoțională acumulată

Deși sunt firești, emoțiile copilului nu trebuie banalizate. Rolul nostru, al adulților, este să înțelegem aceste manifestări și să le oferim copiilor timp și spațiu pentru a le exprima, să învățăm să le observăm comportamentul și să abordăm emoțiile ca pe o formă de comunicare.

 În plus, nu uita să umpli rezervorul emoțional al copilului tău cu atenție, cu îmbrățișări, cu încredere, cu joc, cu toate celelalte interacțiuni și forme de comunicare pozitivă care îi vor permite să-și construiască securitatea emoțională.

Mai multe informații utile în ceea ce privește abordarea emoțiilor copilului tău poți găsi și aici.

Tu cum îți liniștești copilul atunci când e speriat?

 

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes