Timpul trece și, cumva pe nesimțite, copilul tău e deja mare. Ești mândru să vezi cât de frumos a crescut și, deodată, te șochează prin comportamentul lui; îți devine tot mai greu să recunoști în adolescentul rebel care stă în fața ta bebelușul simpatic de mai ieri.
Cum procedezi atunci când „corpul, inima și creierul” copilului tău se transformă într-un „șantier”?
În ajutor ne vine tot disciplina pozitivă. De aceea, vă vom oferi în continuare câteva situații concrete cu soluții de adoptat și atitudini de evitat.
Creștem împreună
Când copilul se confruntă cu dificultăți, există o mare tentație de a reacționa cu mai multă fermitate, da a impune și mai mult control sau chiar de a dezvolta un sistem de pedepse și recompense. „Chiar dacă această alegere oferă iluzia succesului pe termen scurt, copiii care cresc cu posibilitatea de a-și exercita simțul responsabilității, capacitatea de a lua decizii și de a măsura valoarea angajamentului lor sunt mai predispuși să dezvolte abilitățile sociale necesare în viață” ne asigură Jane Nelsen și Lynn Lott, specialiști în parenting și disciplină pozitivă. Convinși că o bună legătura educațională cu un adolescent se bazează pe cooperare, specialiștii americani au dezvoltat o abordare axată atât pe fermitate, cât și pe bunăvoință. Deviza lor este următoarea: construiți, învățați și găsiți soluții împreună! Ești gata să încerci? Iată care sunt sfaturi lor.
Copilul tău cultivă un aspect ciudat?
De ceva timp, adolescentul tău a construit un personaj care te blochează – haine ciudate, păr cu gel, tatuaje false, piercing-uri etc.
Ce să faci?
Nu te panica: fă-ți timp să observi alți adolescenți și să vezi cu ce se îmbracă. E posibil ca el să încerce doar să se încadreze „în tipar”. Hainele și accesoriile sunt coduri de apartenență pentru adolescenți, ritualuri care arată că aceștia cresc. Vorbește cu el despre asta. Ce-ți place la acest look? Cum l-ai descrie? Întreabă-l “dacă eu m-aș îmbrăca așa, ar fi potrivit sau complet nepotrivit?”.
Fii ferm și spune-i ce funcționează pentru tine și ce nu (piercing, tatuaj); roagă-l să te consulte înainte. Important este să păstrăm dialogul deschis. Dacă se întoarce acasă cu un tatuaj pe care l-a făcut fără să-ți spună, începe prin a încerca să-i înțelegi motivațiile: ce înseamnă pentru el? De ce nu ți-a spus despre asta? Oferă-ți punctul de vedere și faceți o înțelegere pentru viitor. Discută cu el despre vârsta care ți se pare potrivită pentru acest tip de practică. Lasă-l să se îmbrace cum vrea, dar negociază ocaziile în care vrei să se îmbrace mai clasic.
Iese și vine acasă târziu
Au trecut vremurile când de la școală venea direct acasă. Astăzi, stă cu prietenii în loc să meargă liniștit să-și facă temele. Și, mai presus de toate, începe să iasă noaptea: excursii, cinema, o băutură după un antrenament, o seară cu prietenii când părinții sunt afară …
Ce să faci?
Lasă-l să stabilească el ora la care se va întoarce și roagă-l să ți-o comunice. Acum, depinde de el să nu îți faci griji. Știe că va întârzia? Va da un telefon pentru a te informa și a te feri de griji. Spune-i că poți fi flexibil atâta timp cât îți respectă nevoia de a ști că este în siguranță.
În cazul în care nu-și respectă angajamentele și începe să se întoarcă mai târziu, stabilește tu la ce oră vrei să fie acasă. Comunică-i că va fi posibil să reveniți la sistemul anterior când toată lumea se simte pregătită să încerce din nou.
Exprimă-ți încrederea în el, spune-i că știi că este capabil să se gândească la ce alege să facă și cum alegerile făcute îi vor afecta viața. În general, este întotdeauna mai eficient să apelezi la sentimentul de responsabilitate al adolescentului tău decât să folosești pedeapsa sau controlul.
Cere mai mulți bani?
Brusc, are mereu nevoie de ceva nou. Banii lui de buzunar nu mai sunt suficienți și se plânge că prietenii săi primesc mai mult decât el.
Ce să faci?
Nu-i oferi o sumă până când nu ți-a făcut o ofertă. Profită de această ocazie pentru a clarifica ce ar trebui să acopere banii lui de buzunar.
Pentru achiziționarea unui articol pentru care nu are buget, dar care îi place în mod deosebit, îi poți face următoarea ofertă: “începe prin a pune deoparte jumătate din suma necesară, iar eu îți voi da jumătatea rămasă”.
Evită să asociezi banii de buzunar cu treburile zilnice (ex. nu și-a ordonat camera, va fi lipsit de banii de buzunar). În schimb, îi poți plăti munca pe care o face și pentru care ai fi plătit dacă ar fi fost făcută de altcineva – de exemplu, spălatul mașinii etc. Și aici trebuie să fii atent: plătești doar după ce treaba a fost terminată – și bine făcută!
În cazul în care a împrumutat bani de la fratele său sau de la un prieten și trebuie să-i restituie, lasă-l să își asume singur datoriile și să învețe din experiență.
Nu face nimic în casă
Într-o familie echilibrată, fiecare își asumă partea sa de sarcini domestice și acționează pentru bunăstarea colectivă. Evident, adolescentului tău nu îi pasă și își cunoaște doar nevoile personale – îți răspunde cu nonșalanță că întisul rufelor nu este problema lui.
Ce să faci?
Gândiți-vă împreună ce trebuie să faceți, astfel încât să nu lipsească nimic în casă și fiecare să aibă ceea ce are nevoie. Implică-ți adolescentul în cumpărături, gătit, spălat, călcat, ordonat. Este un mod de a-l pregăti pentru independența vieții de adult. Dezvoltați împreună o diviziune a muncii (cine, ce, cum, când) și asigurați-vă că toată lumea își respectă angajamentele.
Adolescentul tău are o temă mâine și nu are timp să te ajute? Aceasta poate fi o excepție, dar în niciun caz nu permiți să se întâmple în fiecare zi. Sugerează-i că este necesar să se organizeze mai bine.
Dormitorul lui este un adevărat haos
Simplul act de deschidere a ușii te deprimă: hainele aruncate pe jos, cărțile deschise și CD-urile scoase din suport se află lângă pachete de biscuiți și farfurii murdare … Îți vine să strigi ajutor!
Ce să faci?
Începeți prin a vă pune de acord asupra a ceea ce înseamnă „o cameră ordonată”. El este singurul responsabil pentru starea camerei sale. Dar el este, de asemenea, liber să-o decoreze după cum consideră potrivit!
Ia-l la un magazin de bricolaj și găsiți împreună cârlige, rafturi și lăzi care vor face depozitarea mai ușoară. Regula? Își ordonează camera o dată pe săptămână. El are de ales: singur sau cu ajutorul tău.
Subliniază că vasele, paharele, ceștile și altele trebuie să fie readuse în bucătărie. Stabilește o limită de timp și asigură-te că este respectată.
Este hiperconectat
Telefon mobil, computer, jocuri video, TV, tabletă … adolescentul tău își petrece cea mai mare parte a timpului pe ecrane. Nu poți scăpa de ele, dar poți fi de acord cu un timp rezonabil de utilizare.
Ce să faci?
Pentru a limita tentația, evită prezența ecranelor în dormitor. Televizorul, computerul vor sta în sufragerie.
Stabiliți împreună un moment pentru a vă deconecta; după această oră, puneți laptopurile, telefoanele, tabletele într-o cutie și bucurați-vă de viața de familie.
Nu permite prezența televizorului atunci când luați masa! În general, este mai bine să rezervați utilizarea televizorului pentru a viziona videoclipuri alese împreună sau anumite programe bine marcate care îi plac în mod deosebit.
Discută cu adolescentul tău despre utilizarea rețelelor sociale și a altor mesaje. Vorbește-i despre pericolele schimbului de informații private online, cu străini. Dacă adolescentul tău dorește să încarce aplicații pe telefon, aruncă-ți o privire la ce fel de aplicații dorește să aibă și sugerează-i-le pe cele pe care le consideri interesante.
Adolescentul tău este cu siguranță mult mai „conectat” decât tine. Roagă-l să împărtășească abilitățile lui digitale cu tine și să te pună la curent cu noile tehnologii.
Nu-ți plac prietenii lui
Unii dintre amicii săi te îngrijorează. Acesta nu este un motiv pentru a-i interzice să-i primească sau să-i vadă; dar ai dreptul să-i spui că sunt bineveniți acasă doar în prezența ta. În acest fel, îi vei putea supraveghea.
Ce să faci?
Încearcă să înțelegeți ce îl motivează în alegerea prietenilor. Ce caută? Ce-i place la ei? Există lucruri care îi plac și altele care îl deranjează?
Ajută-ți adolescentul să-și dezvolte o bună imagine de sine și să câștige încredere în sine. Acest lucru îl poate încuraja să-și facă prieteni care au aceleași calități ca și el.
Lasă-l să-și primească prietenii cu ușa închisă. Dar nu ezita să bați la ușă seara și să întrebi dacă poți intra. Probabil îi vei găsi întinși pe podea ascultând muzică, jucând un joc video sau pur și simplu vorbind.
În concluzie, a-l asculta cu atenție, a-l înțelege, a-l respecta, a-l implica constituie, deopotrivă, modalități de a-l apropia și de a nu pierde încrederea copilului tău, devenit acum adolescent.
În acest sens, Isabelle Filliozat, renumit psihoterapeut francez, ne îndeamnă să ascultăm adolescenții, să le permitem să gândească și să îi îndrumăm în gândirea lor folosind, în special, reformularea ideilor; să îi lăsăm să se răzgândească, să se întoarcă, să exploreze noi opțiuni, să emită ipoteze.
Adolescenții se blochează în ceea ce pretind doar dacă adulții din jurul lor caută să-i facă să se răzgândească cu orice preț. Până la urmă, adolescența este un moment de explorare; cu cât adolescenții pot explora mai liniștiți, cu atât mai puțin vor avea nevoie să-și impună pozițiile.
Când încetezi să încerci să-ți controlezi copilul în timp ce rămâi disponibil și animat de puterea iubirii, atunci adolescentul tău poate începe să se deschidă.
Mai multe informații pe această temă poți găsi și aici. Și, nu uita, te așteptăm să împărtășești cu noi din experiența ta de părinte. Ne poate fi de folos tuturor!
Dacă ți-a plăcut ce ai citit, distribuie pe Facebook și ajută și alți părinți!
- Distribuie Pe Facebook
- 0 shares