Copilul învață de la părinți cum să facă față emoțiilor

Memorează ce face mama sau tata când este bucuroasă / bucuros, tristă / trist si va folosi aceste experiențe în situațiile în care se confruntă el cu emoții similare. Îi programăm astfel pentru eșec, fără să ne dăm seama.

Reactiile emotionale ale părintilor reprezintă contextul de învățare a modului de gestionare a emoțiilor de către copil.

Facem greșeli, pentru că și noi suntem oameni. Spunem lucruri pe care le regretăm mai târziu. Incercăm zilnic să fim aproape de copiii noștri și totusi avem momente în care am da orice pentru puțina liniște.

Încercăm să învățăm cum să le fim aproape, să-i ajutam, să-i sfătuim, dar să nu-i sufocăm. Cautăm echilibrul, dar uneori ne pare că lucrurile scapă de sub control.

Fiecare părinte folosește informațiile pe care le știe, pe care le află, sau pe care le-a primit prin educatie, la rândul său, de la parinții săi, sau ceea ce crede că este potrivit într-un moment dat.

Cu siguranță, fiecare părinte are cele mai bune intenții pentru copilul său și acest lucru este lăudabil. Însă, din păcate, unii adulți folosesc instrumente, afirmații și acțiuni nepotrivite atunci când încearcă să-și educe cât mai bine copiii.

Ne iubim copiii și niciodată nu le-am face vreun rău intenționat. Dar există totuși momente în care le spunem lucruri care dor, fără să ne dăm seama.

Iată 11 fraze cu impact puternic asupra copiilor:

1.Mă scoți din minti! Mă calci pe nervi!

Noi, ca părinți, suntem totul pentru copiii noștri. Dacă noi le spunem că ne scot din minți, că nu-i vrem aproape, acest lucru o să-i rănească atât de tare încât se vor simți inutili, excluși. Și vor întelege că nu sunt valoroși, că nu sunt iubiți.

2. Calmează-te! Nu te mai smiorcăi atât!

E important pentru copii să învete să-și exprime emoțiile, în niciun caz să le reprime. Rolul nostru, de părinti, este să-i încurajăm să-și exprime sentimentele deschis și sincer. Chiar dacă uneori ne pare că plânsul este forțat, rolul nostru este să înțelegem ce se întâmplă si să le fim alături.

3. O să afli când o să crești mare

Un copil care aude permanent o asemenea afirmație va înceta la un moment dat să îți mai pună întrebări. In plus, copilul ar putea să-și formeze o viziune aproape mistică legată de unde pot fi aflate cunoștintele: omul află totul automat și brusc, atunci când implinește o anumită vârstă sau chiar înălțime.

Acest lucru îl face să creadă că pentru a fi inteligent, trebuie doar să aștepti să treacă timpul, nu să studiezi.

In realitate, este esențial ca noi să întreținem curiozitatea copilului, să-i stimulăm interesul față de lumea înconjurătoare.

Daca nu știi răspunsul la o întrebare pe care ți-o pune, spune-i sincer acest lucru. Promite-i că vei căuta răspunsul în cărți sau pe internet și respectă-ți promisiunea.

Cum ai putea parafraza aceasta fraza?

„Uau! Esti interesat de Cosmos? Grozav! Mi-ai pus o intrebare destul de grea și îmi e greu să-ți răspund fără să mă pregatesc. Propun ca, diseară, să-l întrebăm pe tati sau să căutam într-o carte sau pe internet.”

4. Ți-am spus eu! Dar tu nu asculți niciodată!

In momentul în care rostim ‘Ti-am spus eu!’, copiii nostri resimt exact efectul unui țipat, al unei mustruluieli si al unei superiorităti vădite a părintelui care vrea să aibă întotdeauna dreptate. Asta se traduce în mintea copilului prin înca un eșec. Nici un părinte nu-și dorește acest lucru pentru copiii lui.

5. Ești exact ca taică-tău/maică-ta

Dacă vorbele acestea sunt urmate de ceva pozitiv n-ar fi nici o problemă. Insă le folosim doar în context negativ.

6. De ce nu poți fii și tu ca ceilalți copii?

Comparația stârnește gelozii. Copiii se simt exclusi, lăsati la o parte, și le va sădi sentimentul de eșec mult prea devreme.

7. Nu lua cu tine jucăria la gradiniță, o s-o pierzi!

E foarte important să folosim cu ai noștri copii propozitii care încep cu „eu” pentru a-i comunica posibilele pericole sau consecințele propriilor acțiuni. Vorbind în această manieră copilul nu va simți că nu ai încredere în el ci va vedea care este teama ta.

Ai putea spune: „Iți propun să lași jucăria în mașină – mi-e teamă că s-ar putea pierde la gradiniță. Ce părere ai?”

8. Faci cum spune eu fără să comentezi!

Uneori n-avem timp, alteori n-avem energie să stăm să le explicăm de ce trebuie să-și facă lecțiile, de ce trebuie să închidă computerul etc. Si atunci le închidem repede gura:’C-așa zic eu!’.

Ce transmitem? Că noi, părintii, suntem 100% în control și nu ne pasă de opiniile copiilor noștri. Că ei nu contează, doar pentru că sunt mai mici decât noi. In plus, ratăm și șansa unor lecții ușor de predat în momente cheie.

9. Tu mereu…..sau niciodată

Când îi spui copilului tău tu nu mă suni niciodată, ‘Tu nu strângi masa niciodată, tu mereu îti pierzi ceva, tu mereu ajungi ultimul, îi punem etichete. Aceste etichete sunt greu de dezlipit si greu de scăpat de ele, odată ce s-au lipit în mintea copilului nostru.

Copii devin ceea ce li se spune că sunt. Așa că e important săne alegem cu grijă cuvintele atunci când vorbim cu ei.

10. N-o să te iert niciodată pentru asta!

Aproape toți părinții trec prin asta. Reactionăm la furie si le spunem lucruri pe care nici noi nu le credem.

Să le spunem copiilor că n-o să-i iertăm vreodată pentru o greșeală poate fi mai periculos decât ne-am fi gandit. Se pare ca în clipa în care un copil aude asta va înțelege că orice ar face și orice ar încerca să schimbe, părintii își vor aminti întotdeauna că el a greșit.

11. Când eram de vârsta ta puteam să fac asta

În momentul în care te poziționezi cu superioritate față de copil, subliniind că faci lucrurile mai bine si mai usor decât el, intri în concurență cu al tău copil.

El întelege că ești mai puternic si poți face mai multe lucruri deoarece ești adult si va dori să crească si să devină „ca tata” sau „ca mama”.

Evită, de asemenea, să-i spui copilului tău, că atunci când erai de vârsta lui erai mai bun decat e el acum, deoarece s-ar putea descuraja și și-ar putea pierde speranța că va deveni la fel de bun.

Ar fi mai potrivit să-i povestești copilului tău cum ai ajuns să reușești în diferite situații, ce greutati ai intampinat si ce ai simtit. Această discuție vă va apropia, iar copilul te va respecta mai mult si va avea încredere în el.

Sarcasmul si ironiile sunt resimtite de copil ca și orice altă formă de agresiune, așa că e important să renunțăm la această abordare.

Îți doresc, drag părinte, spor la conștientizat dacă folosești aceste programări și la evitarea lor.