Copilul meu nu mănâncă: ce să fac?

Câți dintre noi nu ne-am confruntat măcar o dată cu refuzul copilului de a mânca? Fie că nu-i plac legumele, fie că nu termină tot din farfurie sau că pur și simplu motivează că nu-i este foame, uneori atitudinea copilului la masă poate deveni o problemă.

Însă nu te impacienta! Foamea și apetitul copiilor se schimbă adesea, ceea ce înseamnă că și cantitățile de alimente pe care le consumă variază inevitabil. Copiii știu instinctiv câtă mâncare trebuie să mănânce în funcție de nevoile lor, întrucât își respectă în mod natural necesitățile. Cu alte cuvinte, acceptă să mănânce atunci când corpul lor le anunță că are nevoie și se opresc atunci când corpul lor le spune că este suficient.

Într-adevăr, în jurul vârstei de 2 ani, copiii simt deseori nevoia să își afirme independența refuzând să mănânce. Apoi resping alimentele aparținând unor grupuri specifice de alimente sau refuză să mănânce cu totul la mese și ar dori să se umple cu gustări sau alimente cu valoare nutritivă scăzută între mese. Toate aceste tactici au un singur scop: să câștige atenția părinților și favoruri din partea acestora.

De aceea, specialiștii  ne propun câteva comportamente de adoptat pentru a evita să transformi masa într-un conflict:

  • Oferă mese în mod regulat
  • Evită să-i faci o masă „doar pentru el” și rezistă tentației de a-l hrăni la 20 sau 30 de minute după masă;
  • Servește-i gustări nutritive cu 2 ore înainte sau după mese, pentru a nu-i suprima pofta de mâncare pentru următoarea masă;
  • Limitează-i aportul de lichide (125 ml apă și 750 ml lapte pe zi);
  • Servește-i copilului porții mici și nu-l forța să mănânce;
  • Furnizează-i alimente sănătoase și hrănitoare;
  • Limitează distracțiile la masă (televizor, telefon, jucării);
  • Evită să-i vorbești copilului despre lipsa apetitului său, astfel încât masa să nu fie stresantă
  • Planifică momente de liniște înainte de a mânca.

 De ce nu mănâncă copilul meu?

În plus, primul pas atunci când te confrunți cu refuzul copilului de a mânca este să încerci să înțelegi cauza reacției sale. Dacă excluzi posibilitatea unor probleme de sănătate, comportamentul său se poate datora și următoarelor aspecte:

faptului că trece printr-o perioadă dificilă – poate celălalt părinte nu este prezent, spre exemplu; în acest caz, trebuie să eviți să intri în conflict, să încerci să asculți, să-i arăți înțelegere, să descoperi ce îl neliniștește sau preocupă;

nu are nevoie fizic să mănânce în cantități mari;

se află în conflict cu tine sau cu persoana care îl hrănește, mai ales pentru că îl obligi să mănânce sau pur și simplu pentru că știe că te enervează dacă nu mănâncă; nu are rost să insiști în continuare, mai degrabă încerci maniere prin care să elibereze tensiunea;

nu te-a văzut toată ziua, așa că se gândește doar la un singur lucru: joacă; așadar, dacă este posibil, începeți prin a vă juca sau transformați cina într-un moment real de relaxare;

pur și simplu are nevoie să-i acorzi mai mult timp – în acest caz, evită să-i reamintești să mănânce la fiecare 3 secunde;

încă nu-i este foame – se întâmplă și este unic pentru corpul tuturor.

Concluzie

Oricare ar fi cauza pe care o descoperi, masa nu trebuie transformată într-un conflict. Amintește-ți: creșterea copilului tău este foarte neregulată la vârsta lui. Puseurile de creștere, precum și nivelul său de activitate sunt variabile. Dacă copilul se dezvoltă frumos, mănâncă alimente nutritive zilnic și este într-o formă excelentă, nu este nevoie să-ți faci griji.

Și nu uita: copilul tău îți caută, în primul rând, atenția. Acordă-i multă atenție în afara orelor de masă. Ignoră micile lui capricii. Cu puțină persistență, vei elimina acest comportament.

Mai multe informații despre motivele pentru care copilul tău refuză să mănânce poți găsi și aici.

Tu ce metode ai găsit pentru a face față refuzului copilului tău de a mânca?

 

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes