Complimentul este perceput adesea ca fundament pentru progresul copilului și pentru consolidarea stimei de sine. Ce-i drept, mulți dintre noi, părinții, pentru a spori încrederea în sine a copiilor, le facem adesea complimente.

Specialiștii ne atrag însă atenția asupra modului în care formulăm aceste complimente, făcând distincția între complimentele evaluative și cele descriptive.

Complimentele evaluative

În cartea sa, „Îmi cresc copiii cu blândețe ( chiar și atunci când îmi este greu )”, Noël Janis-Norton ne arată de ce complimentele evaluative nu obțin rezultate privind încrederea în sine a copiilor, perseverența sau cooperarea și menționează mai multe riscuri asociate cu complimente evaluative:

•hiperbolizarea complimentelor: trebuie să găsim întotdeauna superlative pentru a arăta cât de încântați sau mândri putem fi de copii;

•pierderea valorii: cuvintele „minunat”, „deosebit” sau „extraordinar” pot fi folosite fără implicare, fără atenție reală sau angajament față de realizările sau acțiunile copiilor;

•sentiment de rușine: copiii ajung să nu creadă complimente exagerate sau generalitățile pompoase adresate lor;

•pierderea încrederii în părinți: copiii riscă să nu mai creadă complimentele părinților și să nu mai conteze pe ei pentru a-și împărtăși îndoielile, greșelile sau eșecurile (de aici, teama de a nu fi înțelese greșit);

•ineficiență: complimentele evaluative sunt prea generale pentru a transmite copiilor informații utile despre ceea ce pot face în viitor pentru a adopta o atitudine adecvată.

Cu alte cuvinte, complimentele evaluative nu numai ca nu îi ajută pe copii să aibă o bună stimă de sine, ci dimpotrivă, îi pot face să se îndoiască de ei înșiși.

Complimentele descriptive

Iată însă că soluția o constituie modul în care prezentăm lucrurile. În acest sens, putem vorbi despre un nou tip de complimente: complimente descriptive.

Acest nou „limbaj” are puterea de a transforma viața de familie și este benefic atât pentru copil, cât și pentru părinte. În acest sens, Noël Janis-Norton subliniază câteva avantaje ale complimentelor descriptive:

• îmbunătățesc comportamentul copiilor;

• calmează relațiile conflictuale;

• redau recunoștința;

• motivează copiii;

• cresc stima de sine a copiilor;

• încurajează cooperarea;

•alimentează nevoia copiilor de recunoaștere;

• întăresc legătura dintre părinți și copii (copiii se simt apreciați și aprobați).

„Complimentul descriptiv arată copiilor că se pot descurca bine și se pot comporta corespunzător”, afirmă Noël Janis-Norton. Prin bucuria de a primi complimente descriptive, comportamentele pozitive și adecvate devin obiceiuri înrădăcinate.

În plus, complimentele descriptive sunt, de asemenea, utile și benefice pentru părinți – ele permit părinților să trateze copiii cu respectul pe care îl merită, „oricât de enervant am putea găsi comportamentul lor”, oferind în același timp alternative la țipete, pedepse și jocuri de putere.

Formularea complimentelor descriptive

În acest sens, formularea complimentelor descriptive implică:

👉 observarea a ceea ce face copilul bine sau cel puțin suficient de bine (chiar și un copil foarte iritant face multe lucruri adecvate în fiecare zi);
👉 a spune copilului exact ce se vede;
👉 a elimina orice formă de compliment evaluativ.

10 exemple de complimente descriptive

De aceea, în continuare vă propunem 10 exemple de complimente descriptive:
„Mă bucur că ți-ai luat cărțile de pe podea, fără ca eu să-ți spun ceva despre asta. Am observat că te gândeai din ce în ce mai mult să pui lucrurile la locul lor. Ai dovedit autonomie.”

„Chiar dacă amândoi doriți să vorbiți, nu ne întrerupeți. Observ că știți să aveți răbdare.”

„Îți mulțumesc că l-ai oprit de îndată ce ți-am cerut, fără prea multe discuții. Este într-adevăr o cooperare din partea ta.”

„Mă bucur să văd că ai adus bolurile din camera ta când ți-am cerut. Și nu le-ai pus pe masa din bucătărie, le-ai pus în chiuvetă. Îmi este mult mai ușor astfel.”

„Există șase propoziții în povestea pe care ai scris-o și ți-ai amintit să pui o majusculă la începutul a cinci dintre ele. Știi să fii atent la detalii.”

„Ți-ai îmbrăcat pijama, chiar dacă ai vrut să stai treaz până mai târziu pentru a urmări acest program la TV. Ai făcut ceea ce ți-am cerut.”

„În ultima oră sau cam așa ceva, nu i-ai spus nicio răutate fratelui tău, deși uneori poate avea un comportament sâcâitor. Ți-ai păstrat calmul. Poți fi cu adevărat mândru de tine. A rămâne calm nu este deloc ușor.”

„Fiecare ați vrut să jucați un joc diferit, dar nu v-ați certat mult timp. Ați găsit singuri o soluție. Și niciunul dintre voi nu a venit să mă roage să o găsesc pentru voi. Ați demonstrat autonomie.”

„Nu o iei. Doar o privești.” (în fața unui obiect tentant pentru copil)

„Te-am văzut cu pisica, ai fost foarte delicat cu ea. Nu ai strâns-o foarte tare în brațe.”

Concluzie

Pentru a complimenta eficient, trebuie să ai în vedere următoarele etape:
👉 Preferă o descriere decât o etichetă. Acesta din urmă îl închide pe copil într-o imagine limitată;
👉 Observă verbal realizările sale și exprimă-ți sentimentele;
👉 Construiește-i stima de sine amintindu-i succesele din trecut sau momentele în care ai fost mândru că a dovedit încredere în sine.

Așadar, „complimentul descriptiv constă în observarea și menționarea foarte precisă a ceea ce au făcut copiii tăi bine sau a ceea ce nu au făcut rău.

Pentru a face complimente descriptive în acest fel, părinții ar trebui să oprească momentan orice fac și să fie conștienți cu adevărat de ceea ce face sau nu copilul.

Doar încetinirea și atenția, în sine, ne oferă o pauza prețioasă, puțin timp pe care să îl putem petrece comunicând dragostea și aprobarea noastră copilului”, după cum afirmă Noël Janis-Norton.

Mai multe informații despre cum poți construi încrederea în sine a copilului tău poți găsi și în acest articol.
Tu ce complimente îi faci copilului tău?