Atunci când devenim părinți sfaturile vin de peste tot. De multe ori presiunea acestor sfaturi venite din toate părțile mai mult ne încurcă decât să ne ajute.

Acest lucru se întâmplă deoarece suntem cu toții foarte diferiți și avem nevoi diferite.

Iată câteva lucrurie pe care le poți avea în vedere atunci când ești părinte:

1. Mitul Super-mamelor

„Știu că există mame care, într-o săptămână, se întorc la hainele lor obișnuite; care merg înapoi la birou ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic.”- Phyllis Chesler

Acest mit al Super-mamelor creează presiune, vină și un sentiment de inadecvare. De asemenea, tot aici se încadrează și mitul că undeva în lume există mame care, după o săptămână de la naștere, întră în rochii negre suple și dau petreceri, unde savurează vin, și admiră pozele copiilor lor minunați care dorm și sunt cei mai liniștiti.

Ei bine, să-ți dezvălui un secret, aceste femei nu există. Sau, dacă există, au bone în permanență care se ocupă de nevoile copiilor în totalitate.

Așadar cele mai multe femei sunt la fel ca tine: obosite, uneori chiar epuizate, copleșite și hotărâte să se bucure de maternitate și să dea ce au ele mai bun în procesul de creștere și educare al copilului lor.

Epuizarea fizică

Nu puține femei se confruntă inițial cu epuizarea fizică, urmând ca acesteia să i se alăture semnele şi simptomele de epuizare psihică.

Femeile au un fond emoţional şi o sensibilitate mult mai pronunțată decât bărbații, totodată fiind predispuse la apariția stărilor de epuizare în cadrul cărora componenta psihică joacă un rol important. Presiunea exercitată de societate asupra femeilor este pe undeva mult mai mare decât în cazul bărbaților.

Prin urmare, nu îți îngreuna situația încercând să trăiești idealuri imposibile. Setează-ți idealurile în așa fel să-ți fie ușor de ajuns la ele.

Noi îți propunem următoarea afirmațe: Voi evita de acum să cred în miturile de Super-mame.

2. Dezvoltarea personală

Nu ne naștem cu sentimentele sau cu abilitatile necesare pentru a fi părinți buni. Atunci când devenim părinți suntem părinți și atât. În funcție de ce a văzut și a experimentat fiecare în familia sa, se va comporta și va reacționa în consecință în propria familie.

Avem întreaga viață să devenim părinți mai bun și mai eficienți

Un lucru este cert, avem întreaga viață să devenim părinți mai bun și mai eficienți. Important este să învățăm din greșelile noastre.

Este de asemenea foarte important să ne documentaăm,  să vorbim și cu alți părinți care au trecut deja prin acest proces și, mai ales,  să petrecem timp de calitate cu ai noștri copii, în așa fel încât să îi cunoaștem.

Pe măsură ce ne cunoaștem copilul – înțelem înseamnătatea fiecărui plâns, fiecărei crize de furie, care sunt plăcerile și neplăcerile lui. Așa devenim părinți mai buni și le putem oferi copiilor noștri ceea ce au nevoie cu adevărat.

Pe măsură ce abilitățile noastre cresc, la fel crește și dragostea copiilor pentru noi și a noastră pentru ei

Cu fiecare an care trece, copilul tău devine mai valoros pentru tine, iar tu devii mai încrezător în abilitatea ta de a-ți educa și de a-ți ghida copilul.

Nu uita că în fiecare zi putem deveni mai buni, atâta timp cât renunțăm să ne simțim vinovați și începem să facem acele schimbări pe care ni le dorim.

Ești deja un părinte mai bun decât acum două săptămâni

Dacă ai schimbat un lucru cât de mic sau măcar ai făcut eforturi să-l schimbi. Și vei fi un părinte mai bun peste două luni sau peste doi ani. Dar asta e numai dacă vrei cu adevărat și dacă faci concret ceva în acest sens.

Citește mai multe despre cum putem fi cât mai conectați cu copiii noștri și ce activități putem face zilnic împreună pentru a avea o relație minunată cu ei în cartea ”Copilul tău este un geniu!” scrisă de Florin Alexandru în colaborare cu prof. Florian Colceag (”antrenorul de genii”):

Afirmație: Am o viață la dispoziție pentru a deveni părintele care îmi doresc să fiu.

3. Visare

„Mama mea a vrut ca eu să fiu aripile ei, să zbor, pentru că niciodată ea nu a avut curajul să o facă.” – Erica Jong

Trebuie să trăim pe deplin propria noastră viață, mai degrabă decât să trăim prin copiii noștri.

Atunci când nu reușim să ne împlinim propriile aspirații, ne așteptăm conștient sau inconștient ca al nostru copil să ne realizeze propriile vise pierdute sau ambițiile înfruntate.

Cursa pe care nu am condus-o niciodată, cartea pe care nu am scris-o niciodată, cariera în care nu am încercat niciodată să excelăm – aceste dezamăgiri se îndreaptă către generația următoare și sperăm că al nostru copil va face tot ce am vrut noi să facem.

Chiar și atunci când devim părinți avem nevoie de vise

Vise noi, propriile vise, astfel încât copilul nostru să le poată urma pe ale sale.

Afirmație: Voi evita să trăiesc prin copilul meu.

4. Acceptare

„Responsabilitatea ta ca părinte nu este la fel de mare pre cum îți imaginezi tu. Nimeni nu se așteaptă de la tine să dai lumii un om care va restabili pacea în lume, sau vreun mare star de cinema.”- Fran Lebowitz

Deși insistăm că ne dorim pur și simplu ca ai noștri copii să fie sănătoși și fericiți (ceea ce bineînțeles că facem!), adevărul este că adesea ne dorim mult mai mult.

Uneori avem așteptări uimitoare de la copiii noștri

Ce mamă nu și-a imaginat copilul care câștigă o medalie de aur la olimpiada de matematică? sau că al ei copil să descopere tratamentul pentru cancer?etc

Alteori, credem că „vedem” potențialul copilului nostru din ziua în care s-a născut. Mamele spun în mod constant: „Uită-te la acele degetele! Când Matei va crește, el va fi un pianist grozav!” sau „La cât de inteligentă este Alex, va fi doctor sau avocat!”

Este minunat să ne dorim ca ai noștri copii să exceleze, atât timp cât îi iubim așa cum sunt. Indiferent cine sau cum va fi copilul tău mâine, sau peste două zile, sau peste un an de acum, trebuie să-l acceptați astăzi așa cum este.

Afirmație: Îmi voi accepta copilul așa cum este el în acest moment.

5. Greșeli

„Minciunile și datul în spectacol pentru a atrage atenția sunt greșelile pe care le-am făcut și care nu vreau ca ai mei copiii să le facă.” – Jane Fonda

Este nevoie de curaj să  ne  recunoaștem greșelile. Dar este imposibil să ne dorim ca ai noștri copii să nu facă greșeli, să nu  ne calce pe urmele noastre facând aceleași greșeli.

Poți să-ți iei un angajament că vei fi un model pozitiv de acum încolo, dar acest lucru nu va asigura faptul că al tău copil nu va repeta aceste greșeli.

Copilul are calea sa pe care trebuie să o urmeze

Greșelile pe care le va face vor fi lecții de viață puternice, necesare, chiar dacă acestea sunt aceleași lecții pe care le-ai învățat și tu de-a lungul anilor.

Poți împărtăși cu el ceea ce ai învățat din greșelile tale, poți să-l ajuți să treacă mai ușor decât ai trecut tu peste ele, fiindu-i alături. Dar nu ai puterea de a împiedica copilul să facă greșeli.

Afirmație: Nu-mi pot opri copilul din a greși – chiar dacă sunt aceleași greșeli pe care le-am făcut și eu – dar pot încerca să-i fiu alături și să-l susțin.

6. Perfecţiune

„Vrem ca copiii noștri să aibă o viață perfectă. „- Harriet Hodgson

Toți părinții încep cu visul ca ai lor copii vor avea o viață perfectă. Copiii lor nu vor suferi niciodată traume, nu vor trece prin dezamăgirile adolesecenței sau nu se vor confruntă cu eșecul.

Treptat, părinții observă că e doar un vis, iar realitatea este alta decât și-au imaginată-o ei. Acceptă într-un final faptul că perfecțiunea este o fantezie și nu neapărat scopul.

Cele mai sănătoase familii sunt cele în care copiii sunt expuși la realitate

Copiii fac fața mai ușor li situațiilor dificile atunci când li se dau instrumentele necesare.

Este mai bine pentru copilul tău să aibă o viață plenară, cu acele suișuri și coborâșuri inevitabile. Doar așa va putea să-și dezvolte puterea de a învăța din orice i se întâmplă.

Afirmație: Voi renunța la iluziile mele despre o viață perfectă pentru copilul meu.

Îți doresc mult succes în implementarea acestor afirmații, care îți vor ușura viața de părinte.