„Ce joacă? Merge la înot, la karate, face şi un curs de programare acum; ce să mai zic de teme, că lucrează şi suplimentar pentru Comper…ˮ .

„E un copil foarte activ, agitat, tot timpul în mişcare aşa că-i ocup programul în fiecare zi. După grădi avem activităţi, luni şi miercuri la înot; marţi şi joi la tenis; iar în weekend face franceză şi engleză… Doar n-o să-l las să piardă tot timpul jucându-se! ”

Vă sună cunoscut acest scenariu? Aveţi prieteni în jurul vostru care organizează programul copiilor la minut, de parcă ar fi nişte roboţei cărora trebuie să le instaleze cât mai multe programe competitive? Vă surprindeţi vreodată minunându-vă de această generaţie de copii care nu mai are timp de joacă? Căreia i se fură parcă din bucuriile simple ale copilăriei?

În toată această viteză în care ne creştem copiii, simţim o presiune imensă de a face cât mai multe lucruri, pentru fericirea şi succesul viitor al copiilor, evident. Iar joaca liberă pare doar ….o joacă, o pierdere de timp…Aşa să fie oare?

Ce nu ştiaţi până acum despre joaca liberă

Mulţi părinţi fac eforturi pentru a-şi înscrie copiii mai devreme la şcoală, iar până atunci ei trebuie să ştie deja să citească, să socotească, eventual să ştie deja o limbă străină…Toate acestea sunt semne tangibile ale pregătirii pentru succesul în viaţă al copilului. Ne indică un progres, o direcţie în educaţia copilului pe când joaca e doar distracţie şi atât!

Abilitatea de a face faţă stresului, de a-ţi controla emoţiile şi de a persevera şi după un eşec sunt considerate trăsături esenţiale ale unui adult împlinit, ce să mai vorbim despre rezilienţă care este un indicator direct al adultului de succes. Vestea bună este că toate acestea sunt învăţate de copii prin joaca liberă.

Joaca liberă este unul dintre principiile de bază a creşterii copiilor în Danemarca, stat cu cei mai fericiţi oameni din lume, de peste 40 de ani! Încă din anii ʹ70, joaca a fost folosită ca metodă pedagogică de încurajare a dezvoltării copiilor. În Danemarca există chiar şi „şcoală de timp liber”, unde copiii pot rămîne după orele de curs pentru a se …juca!

Principalele avantaje ale jocului liber

Numeroase cercetări atestă că joaca liberă, nestructurată, oferă cele mai bogate oportunităţi de dezvoltare. Copiii învaţă să gândească, să ia propriile decizii şi să simtă consecinţele lor; să creeze reguli şi să le respecte precum şi să interacţioneze cu ceilalţi, să devină fiinţe sociale!

Iată, pe scurt, principalele beneficii ale jocului liber, nestructurat:

1. Îmbunătăţeşte considerabil funcţia executivă. Aceasta este folosită pentru a indica mai multe abilităţi cognitive, printre care capacitatea de organizare, spiritul de iniţiativă şi abilitatea de a trece de la o activitate la alta. Cu alte cuvinte, joaca liberă îi ajută pe copiii noştri să atingă performanţe şcolare şi să se integreze mai uşor în medii diverse.
2. Dezvoltă în mod natural stima de sine şi încrederea în forţele proprii. Prin joc copiilor le este împlinită nevoia de a-şi controla propriile vieţi (dezvoltă motivaţia intrinsecă). În joc ei sunt stăpânii propriului univers. Iau decizii şi înfruntă provocări atunci când se simt pregătiţi s-o facă prin propriile forţe. Prin opoziţie, copiii care sunt forţaţi prea mult (la activităţi, jocuri sau în ce priveşte achiziţiile cognitive – citit, scris) riscă să aibă o încredere scăzută în abilităţile proprii şi dezvoltă o motivaţie exterioară.
3. Prin joacă deprind abilităţi sociale. Imaginaţi-vă un grup de copii, mai mici şi mai mari care joacă împreună un joc de societate sau aleargă pe un teren de joacă. Joaca implică atât conflict, cât şi cooperare, negociere şi renegociere; precum şi o serie de emoţii, de la bucurie, entuziasm până la frustrare, furie ori teamă. Copiii trebuie să înveţe să gestioneze toate aceste emoţii şi să aibă o doză de empatie. Să fie conştienţi de emoţiile celorlalţi pentru a le anticipa mişcările sau a evita ca vreunul să se supere şi să părăsească terenul.
4. Sporeşte capacitatea de a face faţă stresului! Există o legătură directă, pozitivă între joaca liberă şi abilităţile copiilor ( chiar şi în cazul adolescenţilor băieţi, conform unui studiu efectuat în California) de a face faţă situaţiilor dificile! Prin joc ei testează diverse situaţii periculoase şi tot prin joc învaţă să-şi dozeze forţele precum şi cantitatea de stres pe care o pot gestiona la momentul respectiv.

Cum să profitaţi la maxim de joaca liberă

• Închideţi electronicele. Vizionarea de filme de animaţie sau jocurile video NU sunt joacă. Imaginaţia este ingredientul esenţial pentru ca joaca să aibă efectele pozitive scontate.
• Folosiţi arta. Creierele copiilor se dezvoltă când creează artă. Aşa că scoateţi pensulele, acuarelele, plastilina, fetru, hârtia creponată sau orice alte materiale mai aveţi prin casă! Veţi fi surprinşi de puterea creatoare şi perseverenţa copiilor când lucrează la concretizarea imaginilor din mintea lor.
• Lăsaţi-i să exploreze în natură – în pădure, pe plajă, în parc, în curtea voastră sau în grădina bunicilor… Asiguraţi-vă că e un spaţiu sigur unde să nu vă fie teamă să-l lăsaţi să exploreze singur, neîngrădit.
• Lăsaţi-i să se joace singuri. Adesea, joaca cu propriile jucării este o metodă de procesare a noilor experienţe, a conflictelor şi, în general, a evenimentelor de peste zi. Nu vă speriaţi că născocesc povești, că vorbesc singuri, pe diverse voci. Acest gen de joc este extrem de terapeutic şi dezvoltă atât imaginaţia, cât şi creativitatea.
• Adunaţi copii de vârste diferite. Acest lucru le permite să se ajute unul pe altul să înveţe diverse lucruri, să avanseze în joc şi să coopereze cu cei mai mari; sau să aibă răbdare şi înţelegere pentru cei mai mici, după caz. Aceste ocazii sunt perfecte pentru a deprinde abilităţile de autocontrol şi negociere.
• Evitaţi să interveniţi prea repede. Lăsaţi copilul să exploreze spaţiul, relaţiile şi limitele, nu săriţi să-l salvaţi de fiecare dată când întâlneşte un obstacol. S-ar putea ca acesta să fie chiar lecţia lui de testare a limitelor, a autocontrolului sau negocierii.

Nevoia de joacă

Nevoia de joacă liberă a copiilor diferă de la un copil la altul. Pentru unii destulă joacă poate însemna 30 de minute. Pe când alţii simt frustrare dacă le întrerupem joaca după 2 ore.

O probă foarte eficientă pentru a vedea dacă al vostru copil şi-a satisfăcut nevoia de joacă este să-l invitaţi alături de voi la un joc. Doar deschideţi cutia jocului EQ – Game – Alfabetul Inteligenţei Emoţionale, fără să-i spuneţi nimic iar dacă a avut parte de destulă joacă nestructurată, vi se va alătura cu entuziasm şi gata de cooperare!

Data viitoare când vă vedeţi copilul că face echilibristică pe bordură; se joacă de-a luptele cu prietenii ori se joacă alături de copii mai dificili, şi vreţi să săriţi să-l salvaţi, opriţi-vă! Și amintiţi-vă că el învaţă autocontrolul, adaptabilitatea sau testează nivelul de stres pe care îl poate gestiona…nu e doar joacă!

Abonează-te la newsletterul roboțelului de Messenger Tikaboo, printr-un un simplu click aici, și primești automat un infografic pe care îl poți descarca și chiar printa (dacă vrei) cu beneficiile jocului liber pentru copii și ce putem face ca adulți să-l încurajăm. În plus, în viitor, îți vom trimite și alte materiale utile pentru familia ta.

Articol inspirat de cartea recent publicată de editura Litera, „Metoda daneză de creştere a copilului”, Jessica Joelle Alexander, Iben Dissing Sandahl.