„Oricare ar fi întrebarea, iubirea este răspunsul. „- Dalai Lama

„În spatele furiei, neînțelegerii și a nevoii de a manipula, este un copil speriat, care are nevoie disperată de conexiune, dragoste și acceptare. Dacă tu oferi altceva decât iubire, la fel va face și copilul. Dacă tu ești iubitor/iubitoare, automat vei face ceea ce trebuie … Iubirea nu dă greș niciodată. ” – Heather T. Forbes

Scopul părinților, evident, este de a crește copiii. Dar cred că acest rol de părinți mai are și un alt scop, unul secret – acela de a ne transforma pe noi, părinții. Iubirea ce o dăruim copilului nostru ne ajută să ne vindecăm și noi totodată, astfel încât să putem trăi pe deplin.

Cu toții uităm asta, desigur. Mulți dintre noi credem că a crește copii înseamnă doar”a-i învăța”. Iar viața noastră de zi cu zi cu copiii începe cu o serie de lupte aparent nesfârșite:

• nu vor să doarmă devreme
• nu vor să folosească olița,
• nu vor să se spele pe dinți
• nu vor să mănânce cina
• nu vor să își facă temele

Toate aceste lupte pot diminua uneori bucuria de a fi părinți. Dar nu trebuie să fie așa.

Este adevărat că nu avem de fapt control asupra copiilor noștri, care, la urma urmei, sunt ființe umane și vor face alegeri proprii. Și este adevărat că ideile noastre despre ceea ce copilul nostru „ar trebui să facă” de multe ori nu se va alinia cu ideile lui. Dar există modalități de a evita multe din aceste lupte.

Cum?

• prin conectare
• văzând lucrurile din perspectiva copilului tău și recunoscându-i sentimentele
• rămânând calm
• căutând soluții în care și tu și copilul aveți de câștigat
• ajutându-ți copilul să-și gestioneze emoțiile încă de mic
• observând părțile lui bune de fiecare dată când greșește și ajutându-l să facă mai bine data viitoare

Dar ce faci atunci când te simți prins în resentimente?

Ce faci dacă există sentimente rănite și furie de ambele părți?

Ce faci dacă simți că acest cerc vicios în care strigi zilnic la copilul tău, nu se mai termină?

Am o veste bună. Întodeauna există o soluție. Iar soluți în relația cu al tău copil este iubirea și conectarea.
Te-ai putea întreba cum? Doar atât? Cum poate iubirea și conectarea să fie suficient?

Ei bine se poate. Este nevoie doar să fii dispus să încerci și să ai răbdare cu tine și cu al tău copil. Cele două soluții pot fi dificil de pus în practică atunci când ești furios/furioasă, deoarece ești în acea stare de luptă sau fugi, iar copilul tău arată ca un inamic.

Poate ști și tu cum este acel moment în care al tău copil se comportă ca și cum ar fi posedat și tu ești la capătul răbdării, gata să renunți.

Emoții greu de gestionat de ambele părți?

Ei bine cine este părinte știe că în acele momente te confrunți cu niște emoții greu de gestionat, de la furie la frică, la vinovăție. Acelea sunt momentele în care ai de ales între dragoste și frică.

Acelea sunt momentele când uităm tot ce am învățat despre ceea ce ar trebui să facem ca părinți.

Pentru a ieși din aceste stări folosește mantre de fiecare dată: „În relația cu copilul meu, iubirea și conectarea este soluția”. Respiră adânc de câteva ori, până când simți că furia se diminuează și dispare treptat.

Nu uita!

Amintește-ți că acest comportament al copilului tău nu este ceva personal, nu este ceva ce copilul face în mod intenționat pentru a te supăra. Doar reacția ta la comportamentul lui este o reflecție asupra ta.

Respiră adânc și uită de aceste gânduri îngrijorătoare, legate de evoluția copilului tău. În fiecare moment poți alege ce reacție poți să ai.

Ne îngrijorăm de ceea ce va deveni copilul nostru mâine însă uităm de cine este el astăzi.
Stacia Tauscher

Apoi, uită-te la copilul tău frumos pe care îl iubești, și care reacționează într-un mod atât de supărător în acel moment.

Ia în considerare cât de teribil trebuie să se simtă în interiorul său pentru a se purta astfel. Amintește-ți că supărarea lui este o stare fiziologică.

Cineva aflat în afara controlului nu poate asculta rațional ce i se spune și nu poate învăța sau răspunde în acel moment la ce i se cere să facă.

De ce au nevoie copiii?

Copiii au nevoie să se simtă în siguranță. Ce înseamnă acest lucru? Acest lucru înseamnă că au nevoie să fie acceptați pe deplin cu stările lor greu de gestionat, pentru a putea trece de la starea de „luptă sau fugi” înapoi într-o stare de echilibru. Doar tu îl poți ajuta să se liniștească.

Cum îți poți ajuta copilul să se simtă în siguranță?

Iubindu-l și arătându-i asta în cele mai grele momente ale sale.

Așadar în momentele greu de gestionat uită de comportamentul său și amintește-ți că el are nevoie de tine să poată ieși din acea stare.

Poți să revii la reguli și limite mai târziu, când el s-a liniștit și poate să te asculte. Acum, el are nevoie de tine să-l iei în brațe, să vă conectați și tu să vezi dincolo de acel comportament. Încearcă să înțelegi ce îi lipsește. Doar așa vei putea vindeca acea cauză.

Citește mai multe despre cum putem fi cât mai conectați cu copiii noștri și ce activități putem face zilnic împreună pentru a avea o relație minunată cu ei în cartea ”Copilul tău este un geniu!” scrisă de Florin Alexandru în colaborare cu prof. Florian Colceag (”antrenorul de genii”):

Rămâi în prezent

Respiră. Acceptă-ți copilul așa cum este în acel moment, cu  toate lacrimile, furia și răzvrătirea.
Imbrățisează-l și spune-i că ești acolo pentru el. Fă-l să se simtă în siguranță și vei descoperi că afecțiunea și cooperarea se vor întoarce și ele. Iubirea nu dă greș niciodată.

Nu este complicat, dar nici ușor. De fapt, acesta este unul dintre cele mai grele lucruri pe care le vei face vreodată. Dacă ne îndepărtăm de această stare de frică și ne apropiem de cea de iubire, cu tot curajul și puterea vom avem alte rezultate cu ai noștri copii.

Nici un copil nu refuză iubirea și conectarea

Nici iubirea pe care o dai nu este risipită vreodată. Și de fiecare dată când faci asta, devine mai ușor.
Dragostea unește oamenii și îi face să se simtă în siguranță, plini de speranță și bucurie.

Cu toții ne bucuram de dragoste, atât atunci când o oferim, cât si când o primim. Dar, uneori, când viața ne oferă situații stresante și ne simtim grăbiți, anxietatea și frustrările ocupă tot mai mult loc. Uităm cum e să iubim si să fim iubiți.

Acest lucru ni se întâmplă tot mai des nouă părinților, mai ales pe măsură ce copilul devine mai independent și mai autonom, având mai putină nevoie de ajutorul părinților.

Pentru a se dezvolta armonios, copiii au nevoie să simta că sunt iubiți necondiționat.