Expresii de evitat în relația cu copiii

Uneori, certitudinea că am oferit sau nu o educație potrivită copiilor noștri o avem abia la maturitate, când copilul, devenit adult, poate întâmpina dificultăți de integrare și de relaționare în societate. Până atunci, este posibil să ne bucurăm că am reușit să găsim modalități eficiente de a-i controla comportamentul. In fapt, nu este deloc așa.

Bunăoară, o educație bazată pe rușine și vinovăție, va declanșa mai târziu teama de a trăi. Evident, regulile își au rostul lor, însă niciodată duse la extreme. Ca părinți, spunem uneori cuvinte care întrerup relația dintre copii și emoțiile lor; le insuflăm vinovăția fără să ne dăm seama cu adevărat care este impactul pe care cuvintele noastre îl au asupra dezvoltării lor. Hrănim un fel de judecător interior care îi va chinui la maturitate și care le va distruge încrederea în sine, le va degrada calitatea interacțiunilor sociale și chiar le va răpi bucuria de a trai.

Iată în continuare câteva expresii de evitat, întrucât, odată folosite, vor determina copilul să se ascundă sau să-și reprime trăirile:

  „Ești ridicol să plângi așa!”, „Nu ți-e rușine să te temi? Un băiat mare ca tine!”,„ Arăți urât când plângi! ”„ Numai bebelușii mari țipă așa! ” – declanșează apariția rușinii;

 – „Nu există niciun motiv să fii trist pentru atât de puțin!”, „Nu mai juca comedie!” – determină negarea;

 – „Oprește-te, îmi face rău să te văd în această stare!”, “Cu tot ceea ce fac pentru tine, ești nerecunoscător spunând că ești nefericit!” „Ești prea răsfățat!” „Crezi că merit asta? ” – inoculează sentimentul de vinovăție;

  „Dacă tot plângi, vei plânge pentru ceva care merită!”, „Mai bine încetezi, altfel o să mă enervez!” „Nu te mai plânge sau îți voi da un motiv întemeiat!” – generează teama.

 Când copiii sunt mici, ne bucurăm de „cumințenia” lor determinată de conformismul excesiv la autoritate; când devin adulți, suntem dezamăgiți că nu sunt dezinvolți și încrezători.

Să ne amintim totuși că suntem primele modele pentru copiii noștri. Atenția la cuvintele adresate copiilor și pe care ni le spunem nouă înșine poate fi un prim pas în a deveni mai conștienți. Nu este niciodată prea târziu să învățăm adoptând obiceiuri noi.

 

 

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes