Ne putem motiva eficient copiii să învețe transmițându-le sentimentul de acceptare si de iubire. Copilul are nevoie să se identifice cu părintii săi si să le asculte sfaturile. Dar dacă relatia părinte- copil este bazată pe opozitie, pe recompensare de tipul “Dacă faci asta, atunci si eu…”, copilul va face exact opusul a ceea ce crede că vor părintii.

Copilul poate să își asume răspunderea pentru propriul comportament, pentru învătătură, pentru greșelile care decurg din orice actiune, doar dacă relația dintre el și părintele său este una care nu se bazează pe teamă de pedeapsă sau pe teama de a pierde iubiriea părintelui.

Dacă părintele transmite că învătătura copilului este mândria sau rusinea lui de părinte; atunci copilul îl va lăsa pe părinte să se lupte cu asta. Și nu îsi va asuma răspunderea pentru propria devenire.

Cu cât părintele este mai preocupat de notele copilului de la școală si nu pe importanța si usurinta procesului de învătare, cu atât îl va împinge pe copil într-o atitudine pasiv agresivă “Invăt dacă..” sau “Nu învat pentru că nu”. Ca si cum învatatura ar fi un cadou pe care îl face sau îl refuza părintelui.

Copiii vor atinge nivelul maxim de motivare atunci când:

  • au maturitatea emotionala de a învăța
  • se simt acceptati si valorizati acasa si, dac[ se poate, si la scoală
  • sunt lăsati să îsi asume răspunderea pentru activitătile școlare

Cum ne motivăm copiii să învețe?

1. Păstrăm o relație deschisă si apropiată cu ei

Oricare ar fi motivul pentru care copilul/copiii tăi refuză să învețe, relația ta cu el/ei este esentială.

2. Apreciem reușitele

Copilul se simte fericit atunci când vede că părinții sunt mândri de el. Când merge pentru prima oară și este aplaudat de aceștia, chiar dacă el cade după doi pași, se va ridica și va încerca din nou pentru că observă entuziasmul cu care părinții îi întâmpină încercarea stângace de a se ține pe picioare.

O laudă constructivă și realistă îl va motiva pe cel mic să obțină în continuare rezultate cel puțin la fel de bune, în timp ce critica îl va demoraliza și va avea efectul contrar și anume să-l demotiveze.

3. Puterea exemplului personal

O altă formă de motivare este aceea de a-i împărtăși celui mic din experiențele tale și de a-i spune care au fost pașii pe care tu la rândul tău i-ai parcurs.

Această tehnică funcționează atunci când copilul se simte demoralizat de insuccesele lui, sau îi este teamă că nu va reuși.

Fii un bun model pentru el și spune-i despre dificultățile pe care le-ai întâmpinat și cum le-ai depășit, acest lucru îl va ajuta să aibă o altă viziune asupra situației actuale și-l va motiva să încerce din nou pentru a-ți călca pe urme, pentru a fi la fel de bun ca tine sau poate chiar mai bun.

Întotdeauna transmite-i acest mesaj sub formă de încurajare și nu spunându-i că tu la vârsta lui mutai munții din loc iar el nu poate clinti nici măcar un băț de chibrit.

Pentru a-l ajuta este nevoie ca acest discurs motivational să fie unul care să-l inspire pe copil și nu unul care să-l complexeze.

4. Descoperim dacă este lipsă de motivație sau anxietate

Uneori, evitarea învătării si a temelor ascunde anxietatea copiilor. Aceștia se tem că nu vor face față, și evită tot ce ține de școală, alegând să răspundă urât, să ascundă notele luate si “să piardă vremea în fața calculatorului în loc să învete”.

Dacă anxietatea îi oprește pe copiii tăi să aibă rezultate scolare bune, fii alaturi de ei si ajută-i cu informatii despre tehnici de învătare eficientă si despre cum capacitatea noastra de învătare poate fi îmbunătătită.

Pentru a-i ajuta pe copiii anxioși, este important ca tu însuti să nu te lasi coplesit de anxietate si teama pentru viitorul copiilor tăi.

Văzându-te pe tine în echilibru, copiilor le va fi mai usor să depășească anxietatea.

5. Arată-le că ai încredere în ei

Concentreaza-te pe ce pot face copiii tăi, nu pe ce nu pot încă. Atunci când îsi exprimă neincrederea în propriile forte, aminteste-le care sunt reusitele si calitătile lor.

Incurajează-i dacă observi că se simte copleșit, ajutându-l să facă un plan pentru a depăsi dificultătile.

6. Ajută-i să caute un scop în viață

Chiar daca la 14 ani, putini copii pot spune cu sigurantă ce vor să facă atunci când vor fi adulti, orientează-ți copiii către căutarea unui scop personal, către valorificarea propriului potential, oricare ar fi acesta.

Vorbeste cu ei despre ce le-ar placea să facă, despre activitătile care le aduc cea mai multă bucurie si despre lucrurile pe care doresc să le facă atunci când vor fi adulți.

Pune-le întrebări precum:

  • “Unde ai vrea să calatoresti?”
  • “Cum ai vrea sa arate casa ta?”
  • “Ce impact ai vrea sa ai asupra celor din jur?”

Motivatia pentru învătare este strans legata de curiozitate, de încrederea în sine si de identificarea intereselor copiilor.

Incurajandu-i să se cunoască pe sine mai bine si să îsi stabilească obiective, le vei creste si motivatia pentru învățare.

7. Ajută-i să aibă un management bun al reactiilor emotionale si al efortului

Stările emotionale influentează frecvent deciziile cu privire la implicarea, respectiv evitarea/amânarea sarcinilor de învătare sau la cantitatea de efort depusa pentru realizarea acestora.

Cum motivăm copiii să învețe? 1

Asa-numitul „monolog interior” influentează motivatia copiilor fie în sens pozitiv, fie în sens negativ.

Astfel, copiii au nevoie să fie ajutați să ientifice monologul interior, ce îsi spune atunci când reusese/nu reuseste să obtină un succes, pentru a înlocui afirmatiile cu caracter negativ („eu nu pot”, „colegul meu e mai destept”) cu unele pozitive, care să crească nivelul motivatiei.

Indiferent de vârsta copiilor, implicarea parentală este asociată cu performante școlare mai bune cu ar fi:

  • realizarea constantă a temelor
  • mai putine probleme de comportament
  • încredere în sine ridicată
  • o comunicare mai eficientă părinte-copil

8. Nu transforma învățarea în ceva obligatoriu

Dacă vrei să îți înveti copiii/copilul formele geometrice, de exemplu, iar copilul/ copiii tău/tăi preferă să se joace cu animalele de plus, nu insista, în caz contrar el/ei vor resimti învățarea ca pe ceva neplacut, care “trebuie facut” pentru că așa își doresc părintii lui/lor.

9. Alternează învătarea de noi informatii cu formarea abilitătilor

Le vei mentine mai mult atenția dacă îi înveti să facă diverse activităti, fiind implicati direct. In aceste situatii, este important să îi lasi pe ei să termine activitatea (desenul, puzzle-ul, figurinele din plastilina etc.) si să nu intervii decât dacă îti cer ajutorul sau observi că îsi pierd interesul.

10. Foloseste mai multe modalităti de a transmite informatia

De exemplu, dacă vrea să afle cum se formează fulgii de zăpada. Le poți arăta imagini cu fulgi de zăpada la microscop. Puteti ieși afară să observați împreună fulgii de nea, folosind o lupa. Sau puteți folosi tehnica origami pentru a crea fulgi din hârtie.

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes

Ultimele produse