Copilul de patru ani

Continuăm seria articolelor dedicate dezvoltării copiilor și astăzi vorbim despre schimbările cu care se confruntă copilul de patru ani.

Mişcările corpului

Ce s-a schimbat față de vârsta de trei ani?

  • aleargă mult mai ferm, sare în unul sau două picioare, cu oarecare rigiditate
  • poate sta intr-un picior ceva mai mult timp
  • poate merge pe o scândura destul de îngusta
  • aruncă mingea cu ceva flexibilitate
  • poate să-și încheie nasturii sau chiar și şireturile

 Mimarea si copierea

  • copiază desene cu mai multă îndemânare decât la 3 ani
  • poate să deseneze un pătrat
  • pictează, dar numai un timp, apoi schimbă tema
  • încearcă să taie în linie dreaptă cu foarfeca
  • identifică litere, scrie grupuri de 2 litere, ştie câte litere are cuvântul,
  • îi place să i se scrie numele și îşi dă seama dacă o literă aparţine numelui său
  • poate scrie unele litere, mare și grosier, însă dispunerea în pagina e aleatorie, literele fiind uneori oblice sau inversate
  • se întâmplă să scrie primele litere, apoi să continue cu semne aleatorii, sau să treacă pe alt rând

Agresivitate

Vârsta de patru ani nu putea fi lipsită de micile tantrumuri.

  • din punct de vedere fizic, loveşte, aruncă și mușcă, iar verbal jigneşte și se laudă
  • redevine posesiv, atât față de prieteni, cât și față de părinţi
  • este violent și nepăsător cu jucăriile, aruncând câteodată vina pe obiecte neînsufleţite
  • nu mai doreşte aşa de mult să fie plăcut de alţii și e mai nepăsător la pedepse (cu toate astea, se întâmplă să-și recunoască greşeala)
  • începe să înţeleagă rigoarea comportamentului și necesitatea ei
  • apare în vocabular cuvântul „moarte”, fără a avea însă un sens prea clar

Adaptabilitatea

În această etapă, copilul începe să pună întrebări, fiind dornic de acumulări. El numără deja până la 4 și chiar peste, dar în mod mecanic. Poate înţelege conceptul de „unu”, „doi”sau „mulţi”. Lipseşte însă puterea de sinteza, gândirea fiind mai mult combinatorie.

În ceea ce priveşte adevărul, vârsta de 4 ani e potrivita pentru abordarea subiectului. Acum, ficţiunea și realitatea nu sunt foarte distincte, iar imaginaţia începe să se exprime în cuvinte.

Îl interesează noţiunea de Dumnezeu și pune întrebări. Acest interes intervine mai ales datorită faptului că părinţii răspund ades la întrebările copilului făcând apel la cuvântul Dumnezeu.

Copilul de patru ani are impresia că părinţii ştiu totul și pot totul. Are uneori un prieten imaginar și crede în Moș Crăciun.

Comportamentul social

La patru ani, apare o îmbinare de sociabilitate și independență. Copilul capătă tabieturi și aplomb în afirmaţii. Poate să se îmbrace și să se dezbrace, să se spele pe dinţi și să se pieptene, fără prea mult ajutor. Are deja mâncăruri preferate și mănâncă singur.

E e convins de importanta sa și are dorinţa de a fi apreciat. Cu toate acestea, este critic cu alţii. Este logoreic, „eu” având o pondere principala. De multe ori, referinţa este legată de contextul social și de raporturile cu anturajul.

Jocul de unul singur nu îl mai satisface. Doreşte sa facă cunoştinţe noi, să se joace în grupuri de 2-3 și îşi împarte jucăriile aduse de acasă. Acţionează cu lipsă de flexibilitate, își dă aere de sef, împărţind indicaţii celorlalţi.

Se teme adeseori, fricile fiind uneori greu de înțeles. Se poate teme de întuneric, de obiecte oarecare, sau de ceva cu totul neaşteptat.

Vă așteptăm în articolul următor în care vom vorbi pe larg despre copilul de cinci ani.

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes