Ce este ascultarea activă. 5 soluții pentu a o implementa

ascultarea activă

Începem noul an cu un articol despre ascultarea activă. Am vorbit în săptămânile trecute despre atenția pozitivă și modurile în care o putem implementa, însă la fel de importantă este și ascultare activă.

Conform unui studiu făcut de Harvard, pe o durată de 80 de ani, cheia fericirii şi longevităţii noastre sunt relaţiile pe care le avem. Pentru ca acest lucru să se întâmple soluţia pe care v-o propunem s-o explorăm mai des pentru ne-ascultarea noastră, este ascultarea activă, intenţionată, deschisă, cu scopul clar de a-l înţelege pe celălalt şi mesajul său.

Scopul primordial al ascultării este înţelegerea, nu răspunsul inteligent, oferirea de sfaturi, judecarea, filtrarea sau reinterpretarea. Însă doar ascultarea conştientă creează înţelegere.

ascultarea activă

NE POATE AJUTA ASCULTAREA ACTIVĂ SĂ FIM PĂRINŢI MAI BUNI?

Ascultarea activă este unul din principalii stâlpi pe care putem clădi o relaţie armonioasă cu copiii noştri, precum şi să creştem un adult responsabil, împlinit şi demn de admiraţie.

Ascultarea activă oferă un cadru de siguranţă unde copiii se pot întoarce cu orice problemă, fără a le fi teamă să fie corectaţi, judecaţi sau pedepsiţi. Iar acest lucru se va dovedi extrem de preţios, mai ales în anii adolescenţei.

Ce simt copiii noştri când oferim ascultarea activă:

  • conectare;
  • iubire necondiţionată şi respect;
  • că suntem de partea lor, că suntem alături de ei indiferent ce se întâmplă;
  • că suntem conştienţi de emoţiile şi părerile lor;
  • că le acceptăm perspectiva şi punctul de vedere, chiar dacă nu suntem de acord cu ei;
  • că sunt importanţi pentru noi;
  • împuterniciţi să formuleze concluzii şi să ia propriile decizii;

De ce nu ascultăm

  1. Comparăm. Partenerul îți spune că este obosit, iar tu simți nevoia de a-i spune cât ești și tu de obosit/ă.
  2. Deraiem. Cel mai simplu mod de a-i arăta partenerului că nu-ți pasă de ceea ce îți comunică este să schimbi subiectul, fiindcă ți se pare că tu ai lucruri mai interesante de comunicat.
  3. Luptăm. Dezaprobarea face parte din conversație, însă am ascultat oare tot ce are de spus partenerul? L-am înțeles, ne-am pus în locul lui?
  4. Filtrăm. Cu toții avem filtre date de educație sau de experiențele de viață, așa că mesajul partenerului este trecut prin aceste filtre și tradus de către noi în conformitate cu acestea.
  5. Interpretăm. Studiile arată că oamenii ascultă doar 25% din timp, iar în rest inventează restul din ceea ce cred sau spun că aud.
  6. Aprobăm sau dezaprobăm prin cuvinte sau mimică. Dacă interlocultorul face anumite gesturi în timp ce vorbește, începi să fii mai atent la interpretarea limbajului non-verbal decât la ceea ce voia să comunice.
  7. Ne ghidăm după un plan. De multe ori pornim o discuție cu gândul de a ajunge undeva, la a-i da o lecție partenerului, la a-i învăța ceva pe copii pentru a ajunge la o lecție prestabilită.
  8. Repetăm în gând. În comunicarea în familie, ajungi să repeți în gând un mesaj important, ca nu carecumva să-l uiți.
  9. Visăm. Scuze, ce ziceai? Eram cu gândul în altă parte. M-a furat peisajul. Vă sună cunoscut?
  10. Identificăm. Și eu la fel! Așa e! Sau clasicul Mințile strălucite gândesc la fel.

ascultarea activă

SOLUŢII PENTRU ASCULTAREA ACTIVĂ:

  1. Postura corpului şi contactul vizual. Comunicarea nonverbal constituie 55% din întrega comunicare iar dacă mai punem şi intonaţia cu 28%, deja prea puţin contează mesajul verbal! Menţineţi contactul vizual (fără a vă holba), o postură deschisă, înclinată în faţă care arată interesul şi importanţa mesajului şi a celui care îl rosteşte.
  2. Îndepărtează sursele de zgomot. Închideţi telefonul şi televizorul (chiar şi muzica prea tare vă poate distrage) dar, cel mai important, spuneţi stop tumultului gândurilor şi judecăţilor din mintea voastră.
  3. Menţinerea curiozităţii. Mai ţineţi minte când ai voştrii copii erau bebeluşi? Cum vă uitaţi la ei cu curiozitate, să nu pierdeţi nici un zâmbet, nici un chicot sau cum îi ascultaţi cu interes plânsul pentru a identifica ce nevoie are – trebuie schimbat, îi e foame, îi e cald? Pe măsură ce copilul creşte şi poate vorbi, ne pierdem această curiozitate şi această tendinţă de a descoperi cauza.
  4. Ai răbdare, dă-i timp şi oportunitatea copilului să răspundă. Nu întrerupe, nu încerca să-ţi formulezi răspunsul dinaninte ca el să termine de vorbit. Nu-l grăbi, nu începe tirada întrebărilor sau presupunerilor înainte de a afla răspunsul de la el. Copiii au un alt ritm decât noi plus că nu e vorba doar de a formula enunţuri, toate sunt încărcate emoţional ca să nu mai spunem de încărcătura aşteptărilor noastre pe care ei, cel puţin cei mai mari, le conştientizează.
  5. Sumarizează ceea ce ai auzit. Luaţi-vă puţin timp să vă gândiţi la ce v-a spus copilul şi să repetaţi mesajul, cu propriile voastre cuvinte, o oglindire a mesajului. De exemplu, copilul spune:„Nu-mi plac e matematica şi nici nu ştiu de ce trebuie să fac tema asta…”, tu poţi oglindi mesajul astfel: „Te-am auzit spunând că nu înţelegi de ce să-ţi faci tema la matematică, de vreme ce ţie nu îţi place. Am înţeles bine?”

Ascultarea activă construieşte încrederea şi stima de sine, sentimentul de competenţă şi importanţă, ca să nu mai spunem cât de mult reduce certurile şi conflictele. În concluzie, ascultarea activă şi conştientă dezvoltă inteligenţa emoţională. Pentru o dezvoltarea inteligenței emoțiobale noi vă recomandăm EQ Game și Programul GENIU, create special pentru a învăț abilități necesare dezvoltării acesteia.

Voi ați pus în practică ascultarea activă în relația cu partenerul și copiii voștri?

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes