În 1964, Dr. Marion Diamond și colegii ei au publicat o lucrare interesantă despre dezvoltarea creierului la șoricei. Experții în neurologie au realizat un experiment specific, crescând niște șoricei în rutine zilnice, alții în izolare totală și alții în colonii captivante, pline de jucării.

Având în vedere metodele dificile prin care s-au efectuat următoarele studii, este de înțeles de ce nu s-au aplicat aceleași condiții de studiu și pentru subiecți umani. Se pare că jocul îmbunătățește memoria și stimulează dezvoltarea cortexului cerebral, după cum urmează:

➖ Când cercetătorii au examinat creierul șoriceilor, au descoperit că cei ale căror medii de viață erau „îmbogățite” aveau cortexul cerebral mai mare decât șoriceii „săraci”.

Studiile ulterioare au confirmat rezultatele – șoriceii care trăiau în medii stimulatoare au avut creierele mai mari.

➖ Erau și mai inteligenți – capabili să-și găsească drumul prin labirinturi mai repede.

Aceste beneficii ale jocului se extind la oameni?
Considerațiile de orice fel ne împiedică să efectuăm experimente similare asupra copiilor, dar se pare că și creierul uman răspunde la joc și explorare în moduri similare.

➖ Jocul și explorarea declanșează secreția BDNF, o substanță esențială pentru creșterea celulelor creierului.

Se pare că în urma jocului liber, peste 26 de copii dintre cei 34 intervievați au înregistrat creșteri ale nivelului de factor neurotrofic în creierul lor. BDNF este esențială pentru creșterea și menținerea celulelor creierului, iar nivelurile BDNF sunt, de asemenea, crescute după ce copiii au voie să exploreze.

Comportamentul copilului în timpul jocului pare să aibă efecte pozitive asupra creierului și asupra capacității de a învăța. De fapt, jocul poate funcționa ca un stimul important, dacă nu esențial, pentru învățare.

În cele din urmă, pentru ca nimeni să nu se îndoiască de faptul că cei mici învață prin joc, ar fi necesar să ținem cont de următoarele aspecte:

1. Majoritatea jocurilor implică explorarea, iar explorarea este, prin definiție, un act de investigație.

Prin joc, copiii testează legăturile sociale și învață cum să-și controleze impulsurile, astfel încât conflictele cu prietenii să nu se transforme în agresiune. Jocul ajută la învățare, precum și la stabilirea relațiilor sociale.

2. Jocul este distractiv și motivant

Atunci când învățarea este percepută ca fiind dificilă, capacitatea noastră de a rămâne concentrați devine o resursă limitată, care se diminuează în timp. Devine greu astfel să atingi o stare de concentrare maximă, starea de cufundare totală în ceea ce faci se pierde și ea odată cu înaintarea în orele de studiu. Așadar, jocul este o evadare din cadrul uneori apăsător al studiului continuu, un nou stimul, care îți poate oferi cunoștințe într-un mod mult mai distractiv.

3. Copiii tratează jocul ca pe un tutorial pentru a face față provocărilor din viața reală

Se pare că micuții cu vârsta până la 3 ani înțeleg diferența dintre lumea reală și cea imaginară, doar cu ajutorul scenariilor pe care le creează în jocurile cu părinții și al experiențelor pe care le trăiesc zi de zi.

Dacă îți dorești un joc fără limită de vârstă, care are toate aceste beneficii, poți alege jocul de construcție „Orășelul Stinghiuță”.

Acesta dezvoltă inteligența emoțională, creativitatea, capacitatea de a veni cu idei originale și de a ieși din situații critice, pentru a-i pregăti pe copii pentru o viață de succes.

Află mai multe despre „Orășelul Stinghiuță” aici: https://tikaboo.ro/oraselul-stinghiuta/

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes

Ultimele produse