În 1995, Daniel Goleman a publicat o carte, astăzi deja celebră, în care lansează conceptul de inteligență emoțională. Ideea că abilitatea de a înțelege și de a gestiona emoțiile creşte considerabil șansele noastre de succes în viitor a revoluţionat educaţia, iar tot mai multe mame au început să se concentreze pe aceasta în creşterea copiilor.
De ce? Pentru că fiecare părinte îşi doreşte copii reuşiţi, împliniţi şi capabili. Iar inteligenţa emoţională este baza acestor reuşite.
Cele 7 semne care îţi confirmă că ai un copil inteligent emoţional
După teorie şi practica zilnică, implicare şi încercări de a face lucrurile cât mai bine, probabil ai nevoie să ştii dacă lucrurile merg în direcţia vizată. Aşa că îţi propun ca, în acest articol, să descoperi semnele care îţi spun că ai un copil inteligent emoţional.
1. Discută despre ceea ce simte
Inteligenţa emoţională începe cu întrebările pe care ni le punem despre propria persoană şi emoţiile care ne încearcă. În acest sens, deşi pare că un copil nu îşi pune singur astfel de întrebări, realitatea ne arată că nu e deloc aşa. Copiii au întrebări, curiozităţi şi frământări legate de ceea ce simt.
Dacă îţi povesteşte despre ceea ce simte, e curios să îi explici despre emoţiile sale şi se deschide în faţa ta, dorindu-şi să descopere de unde vin sentimentele, ce sunt emoţiile, de ce simte ceea ce simte, în ce parte a corpului simte, atunci acesta e un prim semn că ai un copil inteligent emoţional.
2. Îşi formează un ritm personal
Părinţii sunt tentaţi să suprasolicite adesea copilul. Prea prinşi în ritmul lor, în care pauzele şi timpul liber devin tot mai rare, adulţii tind să inducă acelaşi ritm şi copilului: să îl implice în cât mai multe activităţi, să îi ceară să rezolve temele imediat ce s-a întors de la şcoală şi aşa mai departe.
Ori… copiii nu sunt toţi la fel şi nu pot urma cu toţii un ritm standard. Unii îşi fac temele atunci când vin de la şcoală, alţii preferă să doarmă înainte, alţii aleg să se joace şi să îşi realizeze temele doar seara. Şi cazurile în care părinţii se alarmează – şi se grăbesc să considere copilul leneş, delăsător şi neimplicat – nu sunt deloc puţine.
În realitate, echilibrarea muncii şi a timpului liber este un lucru absolut firesc şi un semn al inteligenţei emoţionale. Nici fizic – şi la un moment dat nici psihic – nu este în regulă să lucrezi fără să iei pauze şi să te odihneşti. Ştii cum se spune, unii lucrează în 4 ore… cât alţii în 9. Iar rezultatele sunt oricum excelente.
Însă fiecare persoană are ritmul său. Putem observa asta la adulţii din jurul nostru. Unii dintre ei pur şi simplu nu îşi dau voie să îşi ia timp liber, iar atunci când o fac, se simt vinovaţi. E în regulă şi să stăm degeaba uneori – se numeşte odihnă şi ajută la creşterea randamentului.
Aşadar, faptul că ai un copil care îşi setează un ritm propriu şi nu este activ la foc continuu… nu este o problemă, ci un semn al dezvoltării inteligenţei emoţionale. Copilul are nevoie de joacă liberă. Astfel, un copil inteligent emoţional încearcă să îşi creeze un ritm care să îl reprezinte şi în care să se simtă liber şi să se poată manifesta natural. O lecţie bună şi pentru adulţi.
3. Eşecul îl motivează, nu îl determină să renunţe
Ştim deja că o porţie de critică nu îl ajută pe copil. Însă o discuţie despre punctele în care a acţionat greşit, despre cauzele eşecului sau despre consecinţele care îl nemulţumesc, l-ar putea ajuta.
Dacă în urma acestor discuţii observi că ai un copil care se ambiţionează să fie mai bun, să repare, să descopere unde a greşit şi ce poate face pentru ca data viitoare să aibă rezultatele dorite, e un semn că lecţia zilnică de inteligenţă emoţională… prinde contur.
Nimănui nu îi place feedbackul negativ. Dar atunci când poţi accepta faptul că şi critica este o șansă în plus de a învăța mai mult şi a deveni mai bun, lucrurile pot deveni, adesea, extraordinare. Și chiar dacă uneori critica este neîntemeiată, tot ne oferă posibilitatea să descoperim modul în care gândesc ceilalţi.
Copilul care nu renunţă şi este motivat de eşec este un copil inteligent emoţional. El a înţeles cât de important este să îşi gestioneze emoţiile şi să folosească în mod constructiv critica şi obstacolele.
4. Este autentic
Despre autenticitate vorbeşte toată lumea, însă mai ales cei care vorbesc nu o prea aplică. Autenticitatea presupune să te araţi exact aşa cum eşti, cu sinceritate, adevăr fără oprelişti şi vulnerabilitate. Să poţi fi tu şi să le arăţi celorlalţi exact cum eşti, fără să încerci să fii pe placul tuturor sau le ceri celorlalţi să fie de acord cu ideile tale.
Autenticitatea este acceptarea sinelui şi a sinelui celuilalt, fără modificări şi aşteptări.
Autenticitatea, faptul că ai un copil care se comportă aşa cum simte, care nu se teme şi nu se compară cu ceilalţi, dorind să pară asemeni lor sunt tot atâtea dovezi ale inteligenței emoţionale. El ştie deja să facă distincţia între regulile de bun simţ şi manifestarea liberă, deci va şti să rămână el însuşi, ceea ce îl face minunat, fără a deveni nepoliticos.
Iar copiii sunt, fără îndoială, autentici.
5. Îşi exprimă emoţiile
Copilul care îşi manifestă furia, plânge, se arată vulnerabil, ştie să împărtăşească bucuria, să plângă atunci când îl doare ceva şi să zâmbească atunci când e recunoscător pentru ceva, e un copil deschis, care a înţeles, chiar dacă deocamdată doar instinctiv, că manifestarea emoţiilor e primul pas în înţelegerea şi gestionarea lor.
6. Este empatic
Empatia, iată comoara care ne consolidează reuşita în viitor. Abilitatea de a fi empatic presupune înţelegerea emoţiilor celorlalţi, deci acceptarea lor şi a alegerilor acestora, fără a simţi nevoia să le impunem adevărul nostru şi să îi judecăm. Empatia nu presupune neapărat să fim de acord cu ceilalţi, însă un copil o poate manifesta ajutându-i pe ceilalţi, acceptându-i aşa cum sunt şi adaptându-se uşor situaţiilor noi. Empatia construiește relaţii armonioase, chiar şi cu persoanele dificile.
7. Iartă şi îşi cere iertare
Copilul inteligent emoţional îşi va cere iertare şi va ierta, la rândul lui, nu pentru că aşa i se cere, dar mai ales pentru că înţelege mecanismul iertării şi felul în care acesta îl ajută să meargă mai departe, fără resentimente.
Este important să îi explicăm copilului cum neiertarea ne blochează emoţional şi ne face rău, în primul rând nouă, prin acumularea de emoţii negative. Odată înţelese beneficiile iertării, copilul va acţiona din proprie iniţiativă şi îşi va cere iertare, atunci când va simți că a greşit, dar îi va ierta şi pe ceilalţi, mergând mai departe cu inima uşoară.
Ce ar mai trebui să ştii
Unul dintre lucrurile cu ecou puternic în viaţă… rămâne inteligența emoţională. Ea ne ajută să ne cunoaştem în profunzime, să înţelegem că suntem cu toţii diferiţi şi să ne acceptăm, fără a încerca să ne schimbăm reciproc. Inteligența emoțională ne permite să avem relaţii sănătoase, de succes, autentice.
Dezvoltă-i inteligenţa emoţională a copilului printr-un joc cu multiple beneficii. EQ Game este metoda ideală de a combina joaca şi dezvoltarea celui mic.
Dacă ți-a plăcut ce ai citit, distribuie pe Facebook și ajută și alți părinți!
- Distribuie Pe Facebook
- 440 shares