Timiditatea, felul de a fi al unei persoane timide nu este întotdeauna un lucru rău. Nu putem și nici nu e firesc să catalogăm timiditatea ca un aspect negativ, pentru că, de cele mai multe ori, modul de a fi timid al unei persoane n-o afectează decât pe ea, și nu nicidecum pe cei din jurul ei.

Cu toate că un adolescent timid nu e ceva care trebuie neapărat corectat și „schimbat”, există unele motive pentru care, uneori, ar fi indicat să vă ajutați adolescenții timizi să treacă peste barierele și limitările pe care și le impun și în care cred.

De foarte multe ori, timiditatea derivă la adolescenți (și la adulți inclusiv) dintr-o lipsă de încredere în propriile forțe și în propriile capacități de a realiza ceea ce își propun. De aceea, un adolescent timid va întâmpina dificultăți în ceea ce privește comunicarea cu alte persoane, inclusiv cu cei de vârsta lui. De asemenea, unui adolescent timid îi va fi greu să își facă prieteni, nu va reuși întotdeauna să ia parte la activități care implică socializarea și care îl scot din zona de confort, ci le va evita cel mai adesea.

Nu există o cauză sigură pentru care unii adolescenți încep să se confrunte cu timiditatea, dar, de obicei, un adolescent are mai mari șanse să devină timid dacă:

• părinții lui sunt extrem de protectivi cu el și aleg să facă totul în locul lui ca să-l protejeze și ca să nu se confrunte cu greul, cu dificultatea, cu provocările;
• și părinții sunt timizi, iar cum puterea exemplului e foarte importantă la un copil în dezvoltare, e foarte probabil ca acesta să copieze compotamentul părinților/unuia dintre părinți;
• a avut experiențe negative în ceea ce privește comunicarea cu alți copii/adolescenți, a fost exclus, s-a confruntat cu fenomenul de bullying;
• s-a confruntat cu dificultăți/cu momente mai puțin plăcute atunci când s-a inițiat într-o activitate nouă, când a încercat să vorbească în public etc.

Să fii un adolescent timid e dificil pentru că:

• deseori, te consideri diferit față de ceilalți și ești dat la o parte de cei care își fac mai ușor prieteni;
• e greu să menții contactul vizual cu cei care îți vorbesc;
• nu poți vorbi în public;
• eviți să răspunzi la ore, să prezinți proiecte, să vorbești liber – și, de foarte multe ori, unii profesori consideră că ești nepregătit/dezinteresat, ceea ce nu e tocmai așa, iar aici cred că ar trebui și profesorul să studieze mai mult comportamentul elevilor și să nu îi catalogheze;
• nu ceri ajutorul profesorilor pentru că îți este rușine;
• te simți neajutorat, crezi că nu ai control asupra propriei vieți și când te confrunți cu o problemă, devii de multe ori pasiv și nu încerci să o rezolvi.

Cum să îmi ajut adolescentul ca să își înfrunte timiditatea?

• Oferă-i ocazii să vorbească, să ia decizii de unul singur. De exemplu, când mergeți la un restaurant, permite-i lui să vorbească cu chelnerul, să comande mâncarea.
• Laudă-i și încurajează-i eforturile. Vorbește-i despre faptul că știi că e dificil să îți faci prieteni noi/să iei parte la anumite activități atunci când ești timid, dar că, odată cu timpul și odată ce va face aceste lucruri de mai multe ori, va deveni mai ușor.
• Ferește-te să răspunzi în locul lui atunci când este întrebat ceva, indiferent dacă știe sau nu să răspundă pe moment.
• Nu mai face lucruri în locul lui, lasă-l să ia parte la provocări, să înțeleagă că se poate descurca și singur. Asigură-l că e capabil să realizeze unele lucruri și singur, fără ajutor din exterior.
• Ajută-l să își descopere talentele. Încurajează-l să ia parte la diferite activități extrașcolare, să meargă la diferite cursuri, să descopere ce îi place să facă și la ce e cu adevărat bun.
• Încearcă să îl înțelegi. Nu îi critica timiditatea, nu îl certa pentru că este timid, altfel vei înrăutăți totul. Acceptă faptul că este timid, pentru că el va avea nevoie de acceptare și de înțelegere din partea ta.
• Apelează la un psiholog dacă situația se înrăutățește și te confrunți cu situații precum: adolescentul nu mai vrea să iasă din casă, se confruntă cu depresia, are gânduri suicidare, evită orice contact cu oamenii din jur.
• Fă-l să se simtă sigur pe sine, pune-l în anumite situații în care știi sigur că se va descurca.
• Comunică mult cu el și încearcă să construiți o relație echilibrată, puternică, bazată pe respect reciproc, siguranță, flexibilitate, acceptare.

Nu uita că adolescentul tău are nevoie de tine, de puterea ta de a înțelege situațiile și stările cu care se confruntă. Fii alături de el și ajută-l în tot procesul prin care trece, pentru că a fi timid nu este deloc ușor – mai ales la o vârstă cu o sumedenie de provocări. 

Tu ce alte lucruri faci pentru a-ți ajuta adolescentul care se confruntă cu timiditatea?