10 idei care te vor ajuta să nu mai strigi la copilul tău

Majoritatea părinților consideră că ar trebui să nu mai strige la copiii lor, dar nu cred că există un alt mod de a le atrage atenția.

La urma urmei, este treaba noastră să îi învățăm și să-i educăm, dar cum să ne asculte dacă nu ridicăm din când în când tonul să ne facem auziți?

Mulți dintre copii nici nu par a fi afectați de aceste strigăte, de abia ne ascultă chiar și atunci. Uneori își dau ochii peste cap, alteori comentează înapoi.

Desigur, ei știu că îi iubim, chiar dacă strigăm la ei. Nu-i așa?

Ei bine, adevărul este că atunci când strigăm la copii aceștia se sperie. Acest strigăt al nostru le îngreunează inimile.

Atunci când strigăm la ei, copiii intră în acel mecanism de luptă sau fugi, sistemul lor nervos intră în alertă și secretă hormonii stresului și ceea ce încercăm noi să-i învățăm în acel moment este în zadar, deoarece acel mesaj nu mai ajunge la ei.

Mai mult, atunci când țipăm la ei, îi instruim pe copii să nu ne asculte în viitor până nu ne ridicăm vocea. Și îi antrenăm să strige și ei.

Dacă ajungi în momentul în care copilului tău nu îi mai este frică de furia ta, este un indiciu că a văzut prea multă furie și a dezvoltat deja imunitate împotriva ei – și împotriva ta deasemeni. Din păcate ca rezultat vei avea un copil necooperant, care va refuza să te asculte sau să facă ce îl rogi tu să facă.

Indiferent dacă o arată sau nu, furia noastră ne face să ne îndepărtăm de copiii noștri. Strigatul la ei practic garantează faptul că vor avea aceeași „atitudine” înainte să împlinească zece ani, iar aceste strigăte vor deveni normele în timpul anilor lor de adolescență.

Pe măsură ce copiii se depărtează tot mai mult de noi, ei caută atenție și soluții în grupul lor de prieteni. Așa ne pierdem influența asupra lor, atunci când ei și noi avem cel mai mult nevoie unii de alții.

Poate e greu de crezut, dar există familii unde părinții nu ridică tonul la copiii lor atunci când sunt furioși.

Nu sunt familii unde nimeni nu își exprima emoțiile, sunt familii în care părinții își controlează emoțiile atunci când se înfurie.

În aceste familii părinții sunt destul de conștienți de propriile lor emoții ca să se oprească și să se liniștească, astfel încât să nu și le verse pe copiii lor.

Așadar singura modalitate de a deveni un părinte răbdător, calm, este să  te tratezi pe tine întâi cu compasiune. Asta înseamnă să învățăm să ne acceptăm, să ne iubim așa cum suntem, cu propriile emoții.

Iată 10 idei care te vor ajuta să nu mai strigi la copilul tău:

1. Conștientizează faptul că misiunea ta ca părinte este să-i asiguri copilului tău siguranța fizică și emoțională, și acest lucru include gestionarea propriilor tale emoții

Copii învață totul de la noi părinții, deoarece noi suntem un model pentru ei din toate punctele de vedere.

Dacă ești prea stresat  și nu te poți liniști ca să poți fi respectuos cu al tău copil, atunci trebuie să iei măsuricât mai repede. Copiii tăi merită liniște și să se dezvolte echilibrat. Și tu la fel.

2. Ia-ți un angajament față de familiei că vei folosi un ton respectuos

Știu, că este înfricoșător să le promiți copiilor că nu vei mai striga la ei. Dar cine altcineva să facă acest lucru?

Spune-le copiilor tăi că înveți și tu la rândul tău să-ți gestionezi emoțiile, deci vei face greșeli uneori… dar te vei descurca din ce în ce mai bine cu timpul.

3. Nu uita că tu ești adultul și ei sunt copiii, se vor comporta ca niște copii

Asta fac ei! Sunt oameni imaturi, care învață cum funcționează lucrurile și la ce să se aștepte. Ei își încearcă limitele pentru a vedea până unde pot merge și ce se întâmplă dincolo de ele.

Ei au nevoie să experimenteze astfel încât să poată învăța fie responsabili în viitor.

Cortexul lor prefrontal nu este pe deplin dezvoltat, așadar uneori emoțiile lor preiau controlul, ceea ce înseamnă că nu pot gândi corect atunci când sunt supărați.

Ca și alți oameni, de altfel, nu le place să se simtă controlați. Mai multă empatie și respect față de ei îi va face mai cooperanți.

4. Oprește-te să mai aduni frustrări

Asumați responsabilitatea pentru starea proprie. Oferă-ți ceea ce ai nevoie ca să te simțiți mai bine și să poți fi mai generos din punct de vedere emoțional.

5. Arată-i empatie copilului tău atunci când își exprimă emoțiile, idiferent ce emoție exrpimă

Așa va începe să-și recunoască și să-și accepte propriile sentimente, care este primul pas în învățarea gestionării lor. Odată ce copiii își pot gestiona emoțiile, își pot gestiona și comportamentul.

Sentimentul de a se simți neînțeleși, îi fac pe copii atât de des agitați.

6. Rămâi conectat cu el și vezi lucrurile din perspectiva lui, chiar și atunci când stabilești limite

Atunci când copiii cred că suntem de partea lor și îi înțelegem chiar dacă trebuie să spunem nu, ei sunt mai cooperativi.

Nu îți „corectata” copilul, înainte de a te conecta cu el mai întâi.

Atâta timp cât el se simte neînțeles și neconectat cu tine, nu vă poate asculta îndrumarea ta. Există întotdeauna timp să vorbiți mai târziu, după ce tu și copilul tău v-ați mai liniștit și veți purta discuția dintr-o stare de calm și nu de furie.

7. Când simți că ești pe cale să te superi spune STOP

Închide-ți gura. Nu reacționa în nici un fel și nu lua nicio decizie. Respiră adânc. Dacă deja ai început să strigi, oprește-te în mijlocul propoziției. Ieși afară din cameră, fă niște exerciții de respirație, fă niște exerciții fizice.

Rezistă nevoii urgente de a „stabili limita atunci pe loc”. Starea de urgența înseamnă că încă mai ești starea de”luptă sau fugi”.

Nu luați decizii până când nu ești calm.

8. Ia-ți pauze scurte și dese

Fii blând cu tine însuti. Din când în când ia-ți timp pentru tine în care să faci acele lucruri care îți aduc bucurie.

9. Folosește mantre atunci când ești pe cale să devii furios

„Lucrurile pentru care îmi fac griji sau pentru care sunt furios azi, nu vor mai avea atât de mare importanță în viitor. ”

„O zi proastă, o săptămână dificilă, un moment în care sunt nervos/nervoasă nu mă face un părinte rău.”

„Am încredere în mine că pot fi calm/ă și că îmi pot gestiona emoțiile.”

„Îmi iubesc copiii și azi voi evita să-i rănesc în vreun fel.”

10. Evită să-ți umilești copilul atunci când ești furios/furioasă

Copilul este oglinda ta, iar obiceiurile deprinse în copilărie sunt cel mai greu de schimbat.

Ajută-ți copilul să își creeze de mic obiceiuri sănătoase. Evită să-l umilești atunci când ești furios/furioasă.

Educarea unui copil nu este ușoară, nimeni nu ne-a promis asta, dar cu siguranță nu poate fi realizată atunci când ești cu nervii întinși la maxim.

Poate că nu vei reuși să duci până la capăt planul tău, dar este în regulă să nu reusesti, doar ești si tu om și descoperi la rândul tău ce înseamnă să fii părinte; și o poți lua oricand de la început.

 

 

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes