Cui nu-i plăceau vacanțele la bunici? Cele mai frumoase amintiri sunt din acea perioadă. Pentru unii părinți e foarte ușor să-și lase copiii la
bunici, dar pentru alții e destul de provocator.

Petrecerea timpului în vacanțe cu bunicii poate fi o experiență minunată pentru copilul tău.

El poate învăța să construiască legături mai adânci cu alți adulți care îl iubesc, câștigând în același timp încredere și independență, deoarece trăiește aventuri de viață într-un mediu supravegheat în afara unității familiale apropiate.

Înainte de a pleca în vacanță la bunici ar fi indicat să stabilești împreună cu copilul tău anumite reguli sau să îl pui în temă cu anumite așteptări pe care știi că le au bunicii de la el.

Copiii trebuie expuși la toate tipologiile umane.

Cu cine să las copilul?

Multe mame sunt speriate de faptul că există diferite stiluri de creștere a copiilor în familie, lucru care le dă o stare de frustrare.  De multe ori, ele nu mai știu cu cine să îl lase copilul: să îl lase cu tatăl? să îl lase cu bunicii? dacă pățește ceva? dacă va fi traumatizat în vreun fel? ce influență va avea persoana respectivă asupra copilului?

Psihologic vorbind, corect este să lăsăm copiii să întâlnească toate tipologiile umane, cu toate avantajele și dezavantajele acestui subiect, pentru că ei vor întâlni toate aceste tipologii atunci când vor crește mari.

Ei vor pleca la școală, la serviciu, unde vor vedea și oameni buni și oameni mai puțin buni, și oameni care sunt nervoși, și oameni care sunt calmi, iar dacă nu au fost anterior expuși acestor tipologii, rezistența lor la frustrare ca adulți, va fi mult mai mică.

Poți să îi ajuți în acest sens și prin dezvoltarea calităților esențiale. Colegul nostru Florin a descris pe larg activitățile și jocurile pe care le puteți practica împreună, în cartea ”Copilul tău e un geniu!”

Stiluri diferite

Fiecare părinte își dorește să crească copilului său rezistența la frustrare, să învețe tipologiile umane, să învețe să le recunoască atunci când sunt mari doar să le vadă și să știe ce are de făcut.

Chiar dacă bunicii au un stil diferit de abordare a educației, e firesc să îl lași pe copil să își construiască singur relația cu ei.

Dacă știi că au tendința să umilească sau au alte comportamente care l-ar putea afecta într-un mod mai profund, atunci ar fi bine să discutați dinainte aceste subiecte cu bunicii și să găsiți soluții împreună.

Totodată e bine să discuți și cu copilul, să îi explici că nu e de datoria noastră să îi schimbăm pe ceilalți. De datoria noastră e să fim noi cea mai bună versiunea a noastră și prin modelul nostru ceilalți să se schimbe. Bunicii așa știu, așa au fost ei crescuți, poate le e greu să mai învețe, dar ei rămân bunici și își iubesc nepoții în felul lor.

De la ce vârstă poți lăsa copilul singur la bunici?

Începând cu vârsta de 3 ani ei pot sta fără părinți de la câteva zile la câteva săptămâni.

Dacă bunicii locuiesc la distanță mare de voi, ideal ar fi să petreceți puțin timp de acomodare cu copiii, înainte de a-i lăsa acolo. Stabiliți cu ce frecvență vă veți auzi la telefon sau veți vorbi, când vă veți vedea, când va fi întoarcerea acasă.

Lasă-i întreaga vacanță doar dacă ei se simt bine și chiar își doresc acest lucru. Altfel, vor avea senzația de abandon şi suferință.

Nu uita că suferința poate veni din ambele părţi. E posibil să îți fie ție dor de el, dar el să fie prea ocupat să mai vorbească la telefon cu tine.

Vacanţa la bunici poate reprezenta o experiență benefică pentru copilul tău, dar şi o oportunitate de a crea amintiri frumoase.

Drag părinte, îți doresc să creați cât mai multe amintiri frumoase alături de copiii și părinții tăi!