Care sunt diferenţele între bucurie şi fericire?

Dintre sutele, chiar miile de emoţii pe care le simţim zilnic, cea mai râvnită, cea mai dorită şi căutată de majoritatea oamenilor este bucuria.

În călătoria noastră prin lumea emoţiilor, pare că încercăm, orice emoţie am experimenta, să ajungem sau să ne întoarcem la starea de bucurie deplină, de satisfacţie autentică, de mulţumire, acea „joie de vivre” cum au denumit-o francezii care pare să ne promită fericirea.

Fericirea ne face bucuroşi sau invers?

Eleanor Roosevelt spunea

„Fericirea nu este un scop, ci un produs secundar”.

Un produs secundar al emoţiilor noastre din sfera bucuriei, de la mulţumire, încredere, optimism, entuziasm, apreciere, apropiere până la bucurie intensă.

Bucuria este medalia de aur primită de la centrul emoţiilor din creier (sistemul limbic), este recompensa noastră supremă. Ea compensează emoţiile neplăcute precum frica, furia, gelozia, invidia, vinovăţia, ruşinea sau tristeţea.

Diferenţa între bucurie şi fericire

Fericirea este externă, este o stare temporară – de-abia acum am înţeles cu adevărat ce vroia să-mi comunice mama mea când spunea că noi trăim doar „momente de fericire, nu poţi fi fericit toată viaţa…”

Fericirea poate însemna lucruri diferite pentru persoane diferite, este extrem de subiectivă. Majoritatea oamenilor identifică fericirea ca pe un sentiment de bunăstare, definit de emoţii pozitive/plăcute de la mulţumire până la bucurie intensă. Aceasta depinde de situaţii, evenimente, oameni, locuri, posesiuni materiale şi gânduri.

Fericirea este despre viitor, despre aşteptările noastre cele mai înalte şi pozitive care să se alinieze cu oameni, situaţii şi evenimente pentru a ne face fericiţi.

Fericirea este acel prinţ/cavaler pe cal alb de care ne îndrăgostim.

Fericirea este momentul acela când bărbatul visurilor noastre se aşează într-un genunchi (ca în filme), scoate un inel cu diamant (care se potriveşte perfect pe inelarul nostru) şi spune cuvintele magice.

Fericirea este acea familie perfectă, cu 2 copii cuminţi, manieraţi şi extrem de respectuoşi, un câine blănos şi o casă cu etaj, eventual şi una de vacanţă în Portugalia…

Cam idilic…cam greu de atins fericirea asta!

Bucuria poate fi trăită în fiecare zi

Bucuria este o stare de spirit, o combinaţie de emoţii, de la mulţumire, încredere şi speranţă.

Bucuria este internă, nu poate fi cumpărată cu bani şi nici nu e condiţionată de comportamentul altcuiva. De fapt, bucuria nu depinde de altceva pentru a exista.

Bucuria este dată de sentimentul de conectare la alţi oameni, la natură, prin aprecierea artei, frumosului şi, poate cel mai important, necesită acceptarea vieţii, aşa cum e, în prezent.

Bucuria autentică vine când faci pace cu cine eşti, nu cu cine vrei să fii, cu ce ai sau ai vrea să ai.

„Viaţa nu e doar unicorni şi curcubee” spun scepticii. Şi au dreptate. Cu toţii trecem prin momente grele în viaţă, poate o copilărie nefericită, divorţul părinţilor, lipsa banilor sau condiţii de trai mizere, până la plecarea prea devreme dintre noi a unei persoane dragi, accidente, boli grave etc.

Acestea sunt provocări prezente în vieţile tuturor, într-o măsură mai mică sau mai mare, într-un moment sau altul. Însă diferenţa de percepţie, de interpretare a situaţiei este cea care îi face pe unii să-şi trăiască viaţa împliniţi, mulţumiţi şi recunoscători iar pe ceilalţi …oropsiţi, deprimaţi, nefericiţi.

Bucuria este văzută, în general – părere pe care o împărtăşesc şi eu personal – ca pe un angajament conştient de a fi fericit, de a privi şi primi viaţa cu un sentiment de împlinire, de mulţumire în ciuda tuturor dificultăţilor. Bucuria cu care privim viaţa este menită să producă schimbări din interior spre exterior, declanşând o bunăstare reală, autentică.

Copiii sunt maeştrii ai bucuriei

Copiii trăiesc în prezent, pentru ei distracţia, amuzamentul şi bucuria sunt ingrediente naturale, autentice, prezente în mod spontan. Trebuie doar să-i lăsăm, să nu-i mai târâm în viitor sau în trecut!

La acest capitol – ca şi la cel cu uimirea – avem atât de multe de învăţat de la copii, ei sunt ancoraţi în prezent şi îşi găsesc joaca, entuziasmul, motivaţia şi bucuria aici şi acum.

Ingrediente ale unei vieţi trăite cu bucurie

• Zîmbeşte – foloseşte beneficiile zâmbetului care îţi poate aduce starea de bucurie, din exterior în interior şi invers, prin producerea hormonilor fericirii (dopamină, endorfine şi serotonină);
• Ai grijă de tine, de sănătatea ta fizică! Dacă nu ne alimentăm corespunzător, nu dormim suficiente ore şi nu ne odihnim, ne va fi greu să percepem bucuria, oricât de aproape ne-ar fi;
• Practică optimismul. Vorbim de un optimism realist, nu despre exagerarea că totul este roz şi nu există lucruri negative pe lume. Am citit de curând într-o carte următoarea propoziţie care mi-a dat de gândit: „Ne simţim aşa cum gândim”. Sunteţi de acord?
• Practică sporturi, hobby-uri, activităţi care implică mişcare – aproape toţi hormonii fericirii sunt stimulaţi de către exerciţiile fizice, ca să nu mai vorbim de celelalte beneficii asupra sănătăţii fizice şi psihice;
• Întâlneşte-te cu prieteni şi oameni dragi. Depănaţi amintiri, râdeţi în hohote, vorbiţi despre lucruri pozitive. Petrecerea timpului cu prietenii creşte nivelele de oxitocină şi scade nivelul de stres. Să vă mai spun că relaţiile de calitate au o influenţă covârşitoare asupra longevităţii noastre?
• Practică mindfullness-ul. Acesta presupune să trăim în prezent, conştienţi, să fim atenţi la acum şi aici, să ne bucurăm de viaţă aşa cum e ea;
• Practică recunoştinţa nu doar pentru ceea ce ai ci, mai degrabă, pentru ceea ce eşti, pentru relaţiile şi oportunităţile pe care le ai în viaţa ta;
• Încetineşte ritmul ameţitor, pune pauză din când în când. Aici poţi folosi uimirea şi beneficiile ei de a te aduce în prezent, de îmbunătăţire a sănătăţii şi întărire a relaţiilor cu ceilalţi;
• Căută răspunsul la întrebarea: Care este misiunea mea în viaţă? Ce lucruri pot îmbunătăţi? Ce contribuţie pot aduce acestei lumi?
• Urmează-ţi visul, misiunea, viziunea prin implicarea în proiecte educaţionale, sociale, umanitare. Oricare este direcţia aleasă, dacă aceasta implică să ajungi mai aproape de scopul propus şi să-i ajuţi şi pe ceilalţi (voluntariat, donaţii), vorbim deja de o sursă de bucurie autentică, indiferent de circumstanţe.

Observaţi ce au în comun toate aceste idei pentru a simţi bucurie pură? Toate sunt acţiuni, sunt decizii, sunt alegeri… N-o să vă spun că sunt alegeri uşoare sau necostisitoare sau că nu ai nevoie de timp pentru ele.

Întrebarea corectă este: Merită efortul ?