Putem eşua în multe privinţe. Financiar, profesional, personal, sentimental. Sau cel puţin aşa alegem să privim lucrurile, preferând adesea să clacăm, decât să ne ridicăm şi mai motivaţi.
Oricum ar fi, cu toţii trecem prin etape în care ne privim în oglindă şi spunem că am eşuat. Important este ca acestea să fie de scurtă durată, să ne scuturăm şi să mergem mai departe, să îmbunătăţim lucrurile, să le reparăm.
Şi să nu predăm eşecul copiilor noştri. Oricâte greşeli am face, nimic nu ne poate spune că am eşuat ca părinţi.
Fiecare părinte este perfect şi face tot ce poate şi ştie mai bun pentru copilul său. La fel, lucrurile pe care le considerăm eşecuri – în viaţa copilului, sau pe care copilul însuşi le priveşte ca pe eşecuri…ar trebui imediat îmbrăcate într-o notă optimistă.
De ce?
Pentru că eşecul este mai mult o stare psihologică, o stare de spirit, o teamă, un blocaj.
Pentru că nu este ceva definitiv. Pentru că nu e definitoriu pentru ceea ce suntem în interior, pentru că putem schimba lucrurile în bine.
Cuvintele pe care să i le spui copilului tău atunci când eşuează
Pentru copil este esenţial să cunoască gradul de importanţă al eşecului. Să înţeleagă că este o etapă, că trebuie privit ca pe o motivaţie şi mai puternică de a reuşi, dar mai ales..trebuie să fie susţinut, atunci când eşuează, nicidecum criticat.
Dezamăgirea din ochii, vocea sau atitudinea părintelui este, adesea, o traumă tăcută a copilului.
Iată cum poţi ajuta copilul să înţeleagă şi să depăşească eşecul – şi ce cuvinte să îi spui atunci când e dezamăgit de eşec.
1. Avem talente diferite
Andrei e talentat la fotbal, Eva cânta la pian, Mihai are rezultate grozave la matematică, iar biologia este punctul forte al Mariei. Copilul nu trebuie să se compare cu ceilalţi şi nu ar trebui nici să resimtă ca un eşec faptul că altcineva i-a luat-o înainte la fotbal, ca trofeul a mers la colegul de bancă.
Copilul ar trebui să ştie că avem talente diferite, că fiecare e bun la altceva. Într-o lume ideală, ar trebui ajutat să descopere la ce excelează, în ce pune mai multă pasiune şi unde ar putea obţine rezultate. Pe scurt, ar trebui să fie ajutat să îşi descopere talentele şi să le fructifice.
Astfel va începe să privească eşecul cu totul diferit şi să înţeleagă că este unic, iar apoi să caute să se cunoască mai bine şi să se îndrepte către ceea ce îl reprezintă.
Îndreaptă-l către domeniile în care este înzestrat. Şi va experimenta cum eşecul devine succes.
2. Trebuie să eşuăm cu demnitate
Pentru a nu privi eşecul ca pe un declanşator al invidiei, depresiei şi clacării, copilul ar trebui să cunoască faptul că eşecul se poate întâmpla oricui şi trebuie privit cu degajare şi fruntea sus.
Copilul care îşi va putea recunoaşte înfrângerea şi o va transforma în motivaţie, nu în renunţare, va fi copilul care va înţelege sistemul sănătos pe care construim lucruri durabile. Perseverenţa e primul pas al reuşitei.
Să îşi păstreze demnitatea, să aibă seninătatea de a felicita câştigătorii şi să meargă mai departe cu şi mai multă motivaţie: acestea sunt elementele cheie care îl vor ajuta să privească eşecul cu alţi ochi.
3. Din greşeli învăţăm
Când un copil se confruntă cu eşecul, cele trei cuvinte magice : din greşeli învăţăm, îl pot ajuta să îşi schimbe cu totul perspectivă asupra succesului şi eşecului.
Fiecare greșeală pe care o facem este o experiență de viaţă, o etapă educațională, iar fiecare succes se bazează pe o serie lungă de eşecuri și îmbunătăţiri. Un eşec nu este o tragedie, dar poate fi pistă pentru un viitorul succes.
4. Definiţia succesului
Ca părinte,este de datoria ta să îi oferi copilului definiţia succesului. În funcţie de ceea ce îi explici tu că este succesul, el va defini singur eşecul. Dacă îi explici,d e exemplu, că succesul înseamnă să fie zilnic mai bun decât a fost ieri, comparativ cu el însuşi, atunci el nu va caută comparaţia cu ceilalţi, ci doar cu ceea ce era el ieri.
Dacă îi explici că succesul înseamnă o familie frumoasă, el nu îl va căuta într-o maşină scumpă, iar dacă ştie că succesul înseamnă să faci ce îţi palce şi să ai rezultate de care tu, în primul rând, eşti mulţumit, el va căuta să facă asta, fără să caute validări şi fără să se mai confrunte la orice pas cu sentimentul eşecului şi rezultatele altora.
Totul pleacă de la noi.
5. Ai făcut tot ce ai putut mai bine
Când aude aceste cuvinte, copil înţelege că mereu e loc de mai bine. Se va gândi singur dacă e aşa, va recunoaşte dacă nu a făcut tot ce putea mai bine, dacă putea mai mult, se va ambiţiona să facă mai mult. Dacă nu va fi aşa, e în grija părintelui să îl motiveze să înceapă chiar de atunci.
Esenţial este că el să înţeleagă că e în regulă, că nu îl judeci, că nu eşti dezamăgită de el. Şi că îl vei ajuta să fie tot mai bun.
Să nu uităm, e important să perseverăm în zona în care am fost înzestraţi de natură şi să învăţăm tot mai mult, să învăţăm permanent, educaţia nu se opreşte niciodată. Însă nu să insistăm să devenim muzicieni de renume internaţional ,câtă vreme suntem conştienţi că talentul nostru este în ştiinţă.
Şi invers. Realismul este pista tuturor succeselor. Şi e foarte important să experimentăm cât mai mult, astfel încât să ne găsim drumul şi darurile naturale.
6. Eu cred în tine
Specialiştii au căzut de acord că încurajarea e 50% succes. Copilul are mare nevoie să audă că eşti alături de el, că îl încurajezi şi crezi în el. Că este suficient de bun pentru tine. Da, exact.
Dezamăgirea ta îi taie aripile copilului, iar eşecul e doar la un pas la distanţă. Ce simplu e să le spunem copiilor “eu cred în tine”, iar ei se vor înălţa tot mai sus. Încrederea ne face să reuşim lucruri la care nici nu ne aşteptam. Şi tocmai de aceea succesul se clădeşte pe încredere, iar eşecul pe lipsa încrederii, chiar dacă munca şi talentul există.
Ce ar trebui să mai ştii
Eu cred în tine, ai făcut tot ce ai putut mai bine, din greşeli învăţăm, trebuie să eşuăm cu demnitate, succesul este ceea ce credem noi că este, fiecare în parte şi avem talente diferite sunt lucrurile pe care trebuie să le audă copilul atunci când eşuează.
Pentru că ele îl vor ajuta să se privească prin ochii tăi şi îi vor oferi încredere, motivaţie şi şanse mai mari de reuşită.
Nu există copil care să îşi dezamăgească părinţii, se spune, ci doar părinţi care nu pot accepta cu deschidere greşelile pe care ei înşişi le-au făcut, poate, cu propriii copii.
Să oferim copiilor încredere, îmbrăţişări, zâmbete şi iubire. Suntem, cu toţii, perfecţi şi de succes, aşa cum suntem. Totul depinde de cum alegem să ne privim.