Educaţia emoţională

Începe din prima zi de viaţă. Încă de la naștere, copiii par că exersează viitoarele sentimente puternice.

De multe ori în spatele unui comportament nedorit al copilului se află o nevoie emoțională nesatisfăcută.

Este important să ne înțelegem copiii pentru a-i putea ajuta în recunoașterea, validarea și gestionarea emoțiilor și acest lucru îl putem face atunci când suntem capabili să identificăm și să ne recunoaștem propriile trăiri, emoții și sentimente.

Copiii din exemple, de la părinți, de la alți adulți importanți sau chiar de la copiii mai mari din viața lor.

Învățăm să ne controlăm emoțiile întreaga viață, fiind nevoiți să trecem prin diverse situații și trăiri, așa că este bine să ai răbdare cu al tău copil, chiar dacă rezultatele nu apar imediat.

De ce e important să ne învățăm copiii să își controleze emoțiile?

• copiii devin capabili să trăiască, să exprime și să gestioneze mai bine emoțiile care îi încearcă de-a lungul dezvoltării lor
• îi ajută să treacă mai ușor de la o situație la alta
• îi determină să aibă comportamente adecvate ca răspuns emoțional la diverse situații
• sunt mai toleranți la frustrare
• copii sunt mai sociabili, au rezultate școlare mai bune și își gestionează cu succes emoțiile negative precum furia sau tristețea

Cum îți poți învăța copilul să-și gestioneze emoțiile?

• încurajează-l să descrie emoția
• încurajează-l să vină cu soluții

Cu toții ne dorim copii puternici, care să se poată bucura de viață și să își dezvolte întregul potențial. Pentru că toate lucrurile acestea să se întâmple, este esențial să îi învățăm să își înțeleagă și să îți folosească emoțiile într-un mod pozitiv.

1. Ține cont de de vârsta copilului tău în acest proces

Atunci când copiii nu au un limbaj complet, ei folosesc furia ca mijloc de comunicare.

Învată-ți copilul să-și exprime nevoile folosind gesturile sau câteva cuvinte (ex. dacă nu ajunge la o jucarie, să o „ceară” arătând cu degetul către ea sau îndreptându-se către spațiul de depozitare a jucariilor).

2. Coboară-te la nivelul copilului și stabilește un contact vizual captându-i atenția

Când îi vorbești copilului, coborând la nivelul lui, stabilind contactul vizual (priviți copilul în ochi) și folosiți numele copilului pentru a-i capta atenția.

3. Încurajează-ți copilul să-și exprime verbal emoția pe care a trăiți-o

Exprimă-ți verbal emoțiile trăite (ex. sunt foarte nervos), în prezenta copilului, pentru a-i permite acestuia sa observe comportamentele asociate fiecărei emoții (ex.ce faci când ești nervos) si să le imite.

Încearcă să identifici emoția copilului și să i-o traduci sub forma de afirmație sau întrebare pentru a identifica cât mai corect modul în care se simte (ex. dacă al tău copil spune: “ești cea mai rea mama din lume!”, poți să-i răspunzi: “observ că ești foarte supărat pe mine!”).

4. Vorbește despre propriile sentimente

Arată-i copilului tău că îți pasă, că problemele cu care se confruntă în acel moment nu îți par puerile, lipsite de importanță.

Atunci când îți exprimi, la rândul tău, sentimentele și ști să interpretezi starea copilului tău cu afecțiune și delicatețe îți ajuti copilul să își poată identifica propria emoție.

Copilul va fi incurajat, de tine si de mediul pe care i-l oferi acasă, să vorbească despre sentimentele sale. Emotiile nu vor fi eliminate, dar copilul va învața să le comunice, nu să plangă isteric.

Spre exemplu poți să vorbești despre experiențe din propria ta copilărie:

• “Când eram mic și mie îmi era frică de păianjeni.”
• “Când eram de vârsta ta nici mie nu îmi plăcea pătrunjelul în supă.”
• “Când aveam 5 ani mi-era frică să fiu respins de copii din parc, și mă jucam mai mult singur, mi-era tare greu.”

5. Nu-i da indicații și directive atunci când vine vorba despre emoții

Unii copii nu știu să vorbească despre sentimentele lor pentru ca nu li se permite acest lucru în mediul în care trăiesc. Alții, însă, nu mai vorbesc despre sentimentele lor pentru că, atunci când au făcut acest pas, părinții le-au dezaprobat, ori minimizat trăirile, crezând că așa pun capăt situației neplăcute.

Evită expresiile:

• “Nu fii trist”
• “Nu trebuie să fii supărat din cauza asta”

In schimb, numește emoțiile copilului și încurajează-l să vorbească despre ele.

Uite un exmeplu în acest sens:

“Văd că ești supărat din cauza asta. Ai vrea să-mi spui ce s-a întâmplat?”

Momentul în care copilul începe să îti povestească, este momentul în care el se deschide nu îl intrerupe, nu îl judeca, nu îl certa.

Lecția pe care copilul trebuie să o învețe este aceea că este ascultat, că este susținut și că nicio emoție nu este greșită. Contează reacția și cum își controlează emoția.

6. Fă diferența între sentiment şi felul în care el este exteriorizat

Chiar dacă trebuie să stabilești limite în exprimarea agresivă a emoțiilor, arată-i copilului tău că totuși că ceea ce simte este important pentru tine, chiar dacă este vorba de un sentiment negativ.

“E în regulă, am înțeles că ești furios pe fratele tău că ți-a stricat jucăria preferată, știu că era o jucărie la care țineai foarte mult.”

7. Încurajează-l să îşi exprime sentimentele pe care le are față de alți copii

“Îmi place să mă joc cu tine”

“ Mă supăr când mă tragi de păr”

8. Fii un exemplu al controlului emoțiilor

• Tu cum îți controlezi emoțiile?
• Gândește-te ce vede copilul atunci când te observă, înainte să ai pretenția de la copil să se poarte într-un anume fel.
• Ajută-ți copilul să verbalizeze emoțiile, să nu le țină în el.

Spre exemplu: “Să presupunem că te enervează un vecin care ți-a ocupat din nou locul de parcare. Îți vine să spui ceva, dar te abții, să nu te vadă copilul. Vei acumula tensiuni, frustrări, si sigur vei fi rigid, încordat și fără prea multă răbdare. Copilul va simți schimbarea, dar dacă nu îi comunici motivul, nu va înțelege de ce te comporți diferit.”

• Atunci când și tu spui ceea ce simți și ce gândești, copilul învață de la tine să își comunice cu voce tare emoțiile:

“Uite, m-am supărat pentru că vecinul mi-a ocupat din nou locul de parcare. Dar, mai bine mă calmez si încerc să ma liniștesc. Nu are niciun sens să mă enervez, pentru că nu am ce face în acest moment. Mai bine îi scriu un bilet si-l voi pune pe parbriz, să știe data viitoare.”

9. Învață-l tehnici specifice de gestionare a emoțiilor

Învață-l metode de gestionare a furiei cum sunt, spre exemplu, exercițiile de respirație profundă. Vorbește-i despre diferența dintre emoții și comportament.

Stabiliți împreună câteva reguli pe care să le respectați în familie atunci când apare furia.

Vorbește-i despre empatie și despre auto-disciplină, în timp va deveni conștient de importanţa acestora și le va integra treptat.

10. Evită expunerea la desene sau jocuri violente

Dacă al tău copil manifestă un comportament agresiv, expunerea la emisiuni, desene sau jocuri violente nu vor ajută deloc.

Stimulează, în schimb, cititul, jocurile sau emisiunile care promovează comportamente și abilități sănătoase pentru rezolvarea conflictelor.

Citește despre 6 activități interesante și distractive pe care le poți face împreună cu copilul tău pentru dezvoltarea inteligenței emoționale în cartea ”Copilul tău este un geniu!”, scrisă de Florin Alexandru împreună cu prof. Florian Colceag (supranumit ”creatorul de genii”):

Modul în care tu gestionezi emoțiile și frustrările zilnice este un exemplu pentru copil.

Așadar, drag părinte, îți doresc mult succes în implementarea acestor pași cu ai tăi copii pentru o mai bună gestionare a emoțiilor.