Controlul emoţiilor, gestionarea ieşirilor nervoase şi a furiei, concentrarea şi calmul sunt abilităţi ale omului viitorului. Iar omul viitorului este copilul tău.
Nu reprimarea şi nu autocontrolul impulsionat de teamă înseamnă gestionarea emoţiilor şi reuşita. Gestionarea emoţiilor înseamnă conştientizarea lor, acceptarea şi înţelegerea faptului că obţinerea stării de calm stă în puterea noastră.
Dacă învăţăm copilul acest aspect, l-am învăţat tot ce trebuie să ştie despre încredere şi reuşită.
Eu cred foarte mult în tehnica respiraţiei, o practic şi fac tot posibilul să fie preluată de cât mai mulţi copii şi părinţi, pentru că este, până la urmă, o normalitate, o componentă a sănătăţii psihice şi fizice.
Probabil şi tu te confrunţi cu mici crize de furie, nemulţumire, spaimă şi plâns ale celor mici, iar adesea nu mai ai idei despre cum să rezolvi situaţia. Îţi propun să introduci în procesul educaţiei… tehnicile de respiraţie pentru copii.
Cele mai eficiente 3 tehnici de respiraţie pentru copii
Tehnicile de respiraţie îl ajută pe cel mic să se calmeze, să îşi ţină emoţiile sub control, să deosebească emoţiile constructive, vindecătoare, de cele nocive – şi să depăşească situaţiile dificile.
Cum? Simplu. Iată trei tehnici de respiraţie, care îţi vor transforma copilul într-un expert al gestionării emoţiilor, pe care cel mic le poate practica fără ajutor, oricând şi oriunde.
1. Tehnica de respiraţie 4 timpi
Nu aştepta să aplici aceste tehnici atunci când criza este în toi. Transformă-le într-o rutină – astfel încât copilul să fie pregătit în orice moment. Aşezaţi-vă împreună pe covor, în poziţie verticală confortabilă, cu picioarele încrucişate.
Ţineţi mâinile pe lângă corp, uşoare, cu palmele îndreptate în sus. Începeţi să inspiraţi uşor, calm, numărând până la 4. Opriţi-vă şi ţineţi-vă respiraţia pentru următoarele 4 secunde. Expiraţi pe următoarele 4 secunde.
Repetaţi această tehnică de cel puţin 5 ori, până când panica, anxietatea, stresul şi teama celui mic se diminuează.
Până când înţelege cum funcţionează metoda şi cât de mult îl poate ajuta în astfel de situaţii. Când a deprins tehnica, lasă-l să exerseze singur.
Asigură-te că faceţi acest exerciţiu zilnic, cel puţin o dată pe zi, 5 minute. Sfătuieşte-l să îl facă şi singur, oriunde s-ar afla. Pe drum, la şcoală, în momentele în care simte că îl copleşeşte neliniştea. E extraordinar de important ca un copil să primească aceste informaţii înainte de a deveni copleşit de anxietate.
2. Tehnica respiraţiei cu iubire
Uite o tehnică foarte simplă. Nu numai că îl va învăţa pe cel mic să îşi controleze şi gestioneze sănătos emoţiile, dar îl va învăţa şi empatia şi bunătatea. Păstraţi aceeaşi poziţie sau puteţi încerca şi stând întinşi pe spate – cu palmele întoarse în sus.
Respiraţi adânc până vă umpleţi pieptul cu aer, apoi expiraţi pe gură – foarte rar, în timp ce emiteţi gânduri bune pentru oamenii din jur, pentru natură, pentru toate lucrurile frumoase din viaţa voastră.
Când copilul a înţeles ce are de făcut, sfătuieşte-l să facă singur acest lucru. Aminteşte-i să emită iubire şi gânduri bune pentru lume şi natură, de fiecare dată când expiră.
La fel de important, sugerează-i să facă aceste lucruri cu ochii închişi, imaginându-şi că se scaldă într-o lumină albastră. Noi, adulţii, învăţăm foarte târziu importanţa şi eficienţa respiraţiei şi a meditaţiei, iar toate par mai dificile. Copilul absoarbe mult mai uşor informaţia şi este mult mai deschis către ea. De aceea are şi mai mult succes.
3. Tehnica de respiraţie a balerinelor
Tehnica de respiraţie a balerinelor este extraordinară pentru copii. Staţi în picioare şi începeţi să inspiraţi numărând până la unu. Expiraţi tot numărând până la 1. Tehnica de o secundă este scurtă, eficientă şi, datorită mişcării care o însoţeşte este iubită de copii.
În momentul în care inspiraţi, ridicaţi-vă uşor pe vârfuri şi ridicaţi şi braţele deasupra capului. La expirare, coborâţi picioarele pe toată talpa şi mâinile pe lângă corp. Repetaţi acest proces de 5-10 ori. Explică-i copilului tău că expiraţia poate fi făcută ca şi cum ar sufla puful unei păpădii, iar inspiraţia ca şi cum ar mirosi o floare.
Învaţă-l pe cel mic să facă zilnic acest exerciţiu, atunci când se trezeşte şi atunci când merge la culcare, dar explică-i şi că totul este o pregătire pentru momentele în care simte că îşi pierde controlul.
Încurajează-l să facă un rutină din practicarea exerciţiilor de respiraţiei, nu doar atunci când intră în panică.
Cele mai mari avantaje ale practicării exerciţiilor de respiraţie pentru copii
Mulţi părinţi nu le oferă atenţia cuvenită, le tratează cu superficialitate sau le ignoră total. Totuşi, exerciţiile de respiraţie au numeroase beneficii pentru copiii agitaţi, anxioşi şi care au dificultăţi în depăşirea obstacolelor.
Iată principalele avantaje ale tehnicilor de respiraţie pentru copii
- Învaţă copilul că este stăpânul propriilor emoţii
- Încurajează copilul să se cunoască, să înţeleagă ce simte şi să preia iniţiativa asupra emoţiilor sale
- Ajută copilul să înţeleagă faptul că emoţiile sunt un rezultat al minţii, iar dacă el lucrează cu mintea va putea controla totul
- Tratează anxietatea
- Susţin procesul de dezvoltare emoţională a copilului
- Învaţă copilul să înţeleagă ce temeri are, ce le declanşează şi ce poate face pentru a le ţine sub control şi a le vindeca
- Ajută copilul să deprindă tehnica autocontrolului
- Cresc încrederea în sine a copilului şi îl învaţă empatia
- Vindecă fricile
Concluzie
Emoţiile sunt un produs al minţii. Deşi tot căutăm să le găsim cauza în exterior, în ceea ce ne fac sau spun alţii, în ce ni se întâmplă, realitatea e că ele sunt un produs al modului în care noi percepem evenimentele prin care trecem.
Dacă înţelegem asta, am înţeles tot ce trebuie să ştim pentru a trece la pasul următor: gestionarea emoţiilor, autocontrolul şi secretul succesului.
Un copil care va putea să-şi controleze mintea, va putea să facă faţă tuturor provocărilor, nu va mai renunţa din cauza dificultăţilor, iar încrederea în sine va fi motorul realizărilor sale viitoare.
Cu cât va înţelege mai repede ce simte, cu atât mai rar se va confrunta cu emoţii copleşitoare.
Foarte important: nu uita! Nu îţi învăţa copilul să le ascundă sau să treacă peste ele. Explică-i că sunt ale lui, au o rădăcină, vor mai reveni, dar el e singurul erou care ştie să le privească detaşat.32
Te sfătuiesc să încerci acest joc.
Nu în ultimul rând, nu-i spune copilului, nu trebuie să ai emoţii, nu ai de ce să ai emoţii. Ba da, emoţiile sunt cele mai puternice cuburi cu care lucrăm la construcţia sinelui şi a realizărilor din viitor.
Emoţiile ne motivează. Totul e să fie gestionate astfel încât să rămână constructive, nu copleşitoare.
