Ce este empatia și cum îți ajuți copilul să fie empatic în 13 pași? – partea 1

Empatia

Este abilitatea de a recunoaște emoțiile altei persoane, adică de a te pune în pielea ei, de a simți ceea ce simte ea.

Fiind o abilitate, empatia nu este înnascută, ci ea se dezvoltă de-a lungul timpului, poate fi învățată, antrenată.

Empatia înainte de 1 an

Unele cercetări arată că un nivel de empatie primitivă se poate observa încă din stadiul de bebeluș.

Astfel, dupa naștere bebelusul încep să dezvolte sâmburii empatiei: inițial imită expresia facială a părintelui, ajungând la 1 an să recunoască stările emoționale ale celor din jur.

În jurul varstei de 1 an, când aceștia recunosc diferite stări emoționale la adulții din jurul lor, putem sădi primul sâmbure în dezvoltarea empatiei și anume, să-l ajutăm să cunoască, să recunoască, să eticheteze și mai apoi să verbalizeze emoțiile pe care le simte el și pe care le vede la cei din jur.

Empatia între 1 an și 2 ani

După primul an, copiii încep să reacționeze la suferința celor din jur, arătând comportamente de ajutorare.

Copilul este curios și interesat din ce în ce mai mult de ceilalți copii. Continuă să imite adulții care îl înconjoară și poate face unele gesturi de consolare, precum o mângâiere sau să dea un pupic unui copil care plânge.

În jurul vârstei de doi ani copiii încep să demonstreze o empatie primară, de bază.

Un copil își dezvoltă empatia în măsura în care o simte, o experimentează cu persoanele din jurul lui.

Cu cât un părinte este el însuși mai empatic, cu atât și copilul său are șanse mai mari să dezvolte această abilitate.

Copiii învață predominant prin observarea comportamentelor celorlalti, prin modele. Astfel, este necesar să-i furnizăm celui mic comportamente empatice, pe care ulterior să le imite.

Fără să ne dăm seama, reflectăm stările emoționale ale bebelușului:

  • te-ai speriat..
  • ești suparat..
  • te-ai rușinat…

Această reflectare trebuie să fie constantă, până când cel mic începe el însuși să verbalizeze ceea ce simte.

Empatia între 2 și 3 ani

Empatia variază de la copil la copil. Unii copii au o sensibilitate mai naturală față de ceea ce trăiesc ceilalți.

Spre exemplu, pe la 2 ani, pot ajuta spontan un alt copil fără ca să îi ceri acest lucru. Pe la această vârstă, este capabil să arate spre un copil care plânge, spunând cu cuvintele lui că îi este milă de acesta. Totuși, nu ajunge încă să se pună în locul celuilalt și să înțeleagă cum se simte acesta, nici de ce.

Empatia între 3 și 7 ani

Relațiile cu ceilalți au o importanță din ce în ce mai mare pentru copil. Acest lucru îl ajută să devină empatic și devine capabil să-și liniștească de unul singur prietenii, fără ca tu să îi ceri acest lucru.

Înțelege mai bine momentele în care un copil suferă și ceea ce i-ar face bine. Totodată, unii copii au încă dificultăți în a înțelege că gesturile și cuvintele lor îi pot răni pe ceilalți.

Pentru a deprinde această abilitate îi putem încuraja să ne povestească cum s-au simțit la grădiniță/ la școală.

Indiferent dacă ne plac sau nu emoțiile pe care ni le împărtășesc trebuie să le mulțumim pentru deschidere, autenticitate.

Uneori din dorinta de a fi perfecti pentru copilul nostru, uităm să le arătăm că și noi suntem vulnerabili, triști sau furioși, deși a împărtăși aceste emoții are un efect eliberator pentru copilul nostru, pentru că el vede că nu este singurul care trece prin aceste emoții, iar ceea ce simt este normal.

Câte feluri de empatie există?

  • empatie globală: constă în a imita emoțiile celuilat și apare pe la 1 an;
  • empatia egocentrică: copilul de 2-3 ani diferentiază emoțiile celuilalt, însă îi oferă soluții care funcționează la el, din punctul lui de vedere și nu al celui în cauză;
  • empatia pentru emoțiile celuilalt si pentru conditiile vieții celuilalt care se dezvoltă mai târziu și vizează formele mult mai complexe ale empatiei și ajutorării.

Copiii nu au abilitățile cognitive pentru a înțelege pe deplin conceptul de empatie înainte de a împlini 8-9 ani. Sunt însă preocupați de corectitudine și vor să fie tratați bine și corect – atât ei, cât și prietenii sau familia lor.

Citește mai multe despre empatie în cartea ”Copilul tău este un geniu!”, scrisă de Florin Alexandru împreună cu prof. Florian Colceag (supranumit ”creatorul de genii”):

Ce este empatia și cum îți ajuți copilul să fie empatic în 13 pași? - partea 1 1

Citește în articolul următor care sunt pașii concreți pentru dezvolta empatia copilului tău.

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

This Post Has 3 Comments

  1. Viorela

    Sunt implicata in cresterea nepotilor mei de 8 ani si 6 ani (baiat si fata) si vreau sa fie echilibrati si fericiti.
    Baiatul este furios iar eu am nevoie sa stiu cum sa procedez cu el.
    Sunt bucuroasa ca imi veniti in ajutor!
    Multumesc frumos!

    1. Ina Lupu

      Felicitări pentru nepoței și implicare! Mult succes!

  2. Mioara Fotache

    Am hotarat sa ma ocup de educatia unui copil de 10 ani care a trait intr-un mediu dezordonat,insa intampin multe greutati pentru ca acest copil nu stie de rusine,de empatie,de recunostinta,de politete si are o nerabdare mare nu este atent la explicatii,se plictiseste foarte repede de orice,chiar daca se scuza pentru o greseala face apoi imediat alta si nu stiu cum sa procedez cu el.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes