4 exerciții care îi ajută pe copii să gestioneze stresul

Da, și copiii pot experimenta stresul. Sunt chiar mai vulnerabili la acesta decât adulții, deoarece au un control redus asupra multor aspecte ale vieții lor. Desigur, este imposibil să elimini toate sursele de stres, dar poți crește sentimentul de control al copilului tău și îl poți ajuta să facă față stresului.

Ce este stresul de fapt?

Stresul este reacția corpului la un eveniment nou sau la ceva ce este perceput ca amenințător. Prin urmare, o cantitate rezonabilă de stres poate fi utilă, deoarece ne permite să ne adaptăm la mediu. Spre exemplu, stresul poate oferi copilului motivația de care are nevoie pentru a învăța și pentru a crește frumos.

Cu toate acestea, atunci când stresul devine persistent, acesta poate interfera cu învățarea și dezvoltarea copilului. Acest lucru poate avea repercusiuni grave asupra sănătății sale fizice și mentale.

Desigur, sursele de stres nu sunt aceleași pentru toți copiii, dar există anumite numitoare comune precum:

Pierderea controlului: de exemplu, separarea părinților este un eveniment stresant, deoarece copilul nu are control asupra situației;

O situație neprevăzută: de exemplu, un copil poate fi nervos dacă profesorul său este absent și îi ține locul un profesor nou;

O situație nouă: de exemplu, schimbarea școlii creează stres copilului, deoarece acesta se află într-o situație diferită.

Ego-ul amenințat: de exemplu, faptul că trebuie să răspundă la o întrebare în fața întregii clase și se teme sa nu se facă de râs poate fi un eveniment stresant pentru un copil.

Factorii care declanșează stresul unui copil pot fi multipli, însă pentru a-l putea ajuta e necesar să cunoaștem câteva mecanisme de funcționare a creierului uman. Cercetătorii în neuroștiințe și terapie cognitivă propun o gestionare eficientă a stresului pornind de înțelegerea unor elemente de bază – creierul nostru este împărțit în mai multe zone, iar 3 dintre acestea au un rol important atunci când vorbim despre gestionarea stresului:

1.creierul reptilian: acesta este creierul nostru arhaic, matur de la naștere, care gestionează reflexele de supraviețuire; practic, este acolo pentru a ne spune ce este periculos și pentru a declanșa un semnal de stres.

2.creierul limbic: sediul experiențelor și emoțiilor noastre, partea limbică stochează toate învățăturile noastre, toate sentimentele noastre; această parte nu este matură până la aproximativ 25 de ani.

3.creierul prefrontal: sediul analizei și al reflecției, aici nu este stocat nimic, dar toate informațiile noi sau complexe trec prin el, deoarece acest teritoriu are capacitatea de a reflecta și de a analiza extrem de rapid.

Am prezentat noțiunile de mai sus pentru a înțelege cum un semnal de stres este trimis automat de creierul reptilian atunci când există un conflict de putere între partea prefrontală și partea limbică. Într-adevăr, atunci când aceste 2 părți nu sunt de acord cu privire la modul în care ar trebui procesate informațiile, iar creierul reptilian asociază acest conflict cu un pericol, trage semnalul de alarmă. Așa apar comportamente de genul „nu vreau să văd pe nimeni”, „strig și sar peste tot”, celebrul „nu!” sau „mă retrag în colțul meu și aștept să treacă”.

Prin urmare, o bună gestionare a stresului se reduce la a lăsa creierul prefrontal să-și facă treaba atunci când trebuie. În acest sens, există exerciții care pot antrena creierul copilului. Pentru a ajunge în acel punct, mai presus de orice, copilul trebuie să nu se simtă judecat, ci să aibă încredere în tine ca părinte. Arată-i întotdeauna că ești un aliat, nu o autoritate de neatins. Pe scurt, pentru a putea gestiona eficient stresul, copilul tău trebuie să-ți vorbească deschis, fără teama de a fi criticat sau devalorizat. Ceea ce este important pentru el nu este neapărat pentru tine, înțelege că tu trebuie să mergi și să-l „găsești” acolo unde se află, nu invers.

Există situații pentru care avem controlul, în care putem îmbunătăți efectiv lucrurile și altele în care nu putem face nimic. În acest punct, o bună gestionare a stresului poate schimba totul!

Dacă nu ai capacitatea de a schimba situația, poți schimba întotdeauna viziunea copilului tău asupra situației. Și pentru a schimba această viziune, trebuie să aduci această situație în zona prefrontală a creierului.

De aceea, în cele ce urmează, îți prezentăm 4 exerciții utile prin care îl poți ajuta pe copilul tău să gestioneze eficient stresul.

1 – Exercițiu multisenzorial (de la 6/7 ani):

Acest exercițiu își propune să satureze creierul limbic care poate gestiona o cantitate limitată de informații în același timp; dacă există prea multe informații, creierul limbic cedează locul prefrontalului, care va putea să vadă situația diferit:

  • Roagă-l pe copilul tău să descrie situația care provoacă stresul, ce se întâmplă, cum se simte, la ce se gândește când trăiește această situație (etc …).
  • Roagă-l să se așeze, să închidă ochii și să asculte toate sunetele din jur, ca și când ar fi fost muzică. El trebuie să adauge un sunet după altul percepției sale pentru a ajunge să audă întregul.
  • Când aude totul în același timp, roagă-l să continue să asculte și, în același timp, să-și simtă corpul – punctele de sprijin de pe scaun, picioarele pe pământ.

Exercițiul durează 5-10 minute. Roagă-l apoi să vorbească iarăși despre situație. Întreabă-l din nou ce părere are despre asta și cum se simte în legătură cu această situație, dacă situația s-a schimbat? Este evident că situația nu s-a schimbat. Totuși, ceva este diferit. „Deci, ce s-a schimbat?” Copilul își dă seama atunci cu ușurință că propria perspectivă este diferită și că are puterea de a-și schimba viziunea.

  1. Exercițiul de multiplicare a punctelor de vedere: (de la 4/5 ani):

Acest exercițiu își propune să-l ajute pe copil să “vadă cu alți ochi”, să folosească aspectele pe care le cunoaște bine și pentru care va fi fericit să gândească „ca și când ar fi …. „

  • Roagă-l din nou să descrie situația stresantă, ce se întâmplă etc .
  • Ce ar crede bunica despre asta? Ce ar crede vărul tău despre asta? Ce ar crede prietenul tău? Ce ar crede tata despre asta? etc. Încercați să găsiți zece puncte de vedere diferite.
  • Întreabă-l care dintre aceste opinii este cea mai interesantă pentru el și de ce ?
  • Și, în sfârșit, aceeași concluzie ca și pentru exercițiul anterior: descrierea situației, ce s-a schimbat etc.?

3- Exercițiu de desen (de la 3 ani):

Desenul tradițional îi permite copilului tău să exteriorizeze ceea ce îl deranjează „desenează această situație, cum te simți, ce faci, la ce te gândești etc . ”

4- Exercițiu 1,2, 3 (de la 6/7 ani):

  • Roagă-l din nou să descrie situația stresantă, ce se întâmplă , ce simte etc .
  • Spui: 1, el spune: 2; tu: 3, el: 1, tu: 2, el: 3, tu: 1, el: 2  (timp de 1 min).
  • Transformă 1 cu un gest și un sunet: tu: bîzzz, el: 2, tu: 3, el: bîzzz; tu 2; el: 3  (timp de 1 min).
  • Transformă 2 cu un gest și un sunet: tu: bîzzz; el: bate din palme! ; tu: 3; el: bîzzzz; tu: bați din palme; el: 3 etc. (1 min)
  • Transformă 3 cu un gest și un sunet: tu: bîzzzzz, el: clap! ; tu; vroom; el: bîzzzzz; tu: bați din palme! Etc.

Aceste 4 exerciții simple vor împinge creierul pentru a face trecerea de la zona limbică la cea prefrontală. Când îi ceri copilului tău pentru prima dată să descrie situația, creierul limbic este cel care vorbește, iar la sfârșitul exercițiului este cel prefrontal; astfel, copilul va simți diferența în gândurile și în emoțiile sale. În acest fel, îl înveți să-și gestioneze stresul mai independent și deschizi larg ușile retrospectivului și ale relativității.

Fiecare copil reacționează la stres în funcție de personalitatea sa, în funcție de contextul întâmplărilor și de mediul său. Prin urmare, este important să îi oferi sprijin, confort și o soluție adaptată nevoilor sale pentru a-l ajuta să facă față stresului.

 Poți lua măsuri în privința mediului copilului tău pentru a reduce sursele de stres. Cu toate acestea, în multe cazuri soluția constă în modul în care tu și copilul tău abordați situația. Știind ce îl deranjează îl vei ajuta să se echipeze cu instrumentele potrivite pentru a face față noutăților, schimbărilor și conflictelor stresante.

 Mai multe informații despre o bună gestionare a stresului poți găsi și aici.

   Tu cum îți ajuți copilul să depășească situațiile stresante? Împărtășește cu noi!

 

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes