Triunghiul respectului în familie sau respectul ca bumerang

Ni se întâmplă uneori să ne plângem de lipsa de respect a copiilor noștri; ne simțim stânjeniți, ne întrebăm unde am greșit, ce am fi putut schimba, cum putem remedia situația.

Deși atunci când ne confruntăm cu astfel de situații ni se cam strânge sufletul, în realitate însă, lucrurile sunt mai simple: încep întotdeauna cu noi.

În acest sens, Florence Renaux, autor și psiholog francez, vorbește despre lipsa de respect a copiilor din perspectiva conceptului de triunghi al respectului. Astfel, respectul apare în centrul acestui triunghi ale cărui trei puncte sunt interdependente:

1.Mă respect

Conform lui Florence Renaux, noțiunea de respect începe cu tine însuți: a te respecta înseamnă a te accepta așa cum ești și a-ți lua în serios sentimentele, emoțiile, nevoile și limitele personale.

A te respecta înseamnă a avea grijă de tine, de limitele tale, de corpul tău ascultând mesajele pe care ți le trimite. De exemplu, să-ți rezervi timp pentru a alerga atunci când ești supărat. A te respecta înseamnă, de asemenea, să ai grijă de nevoile tale, de spațiul tău și de timpul tău”, susține Florence Renaux.

În plus, atunci când te respecți pe tine însuți, nu te simți vinovat. Dimpotrivă, făcând ceea ce este bine pentru tine, te împuternicești. Respectul față de sine vine din dragostea față de sine și din valoarea pe care fiecare și-o acordă. Și, nu, nu este vorba despre egoism. Ci despre o modalitate de a-ți încărca bateriile, astfel încât, ulterior să poți fi 100% prezent atunci când ești alături de copilul tău. Prin urmare, este important să te respecți pe tine însuți pentru a-i respecta pe ceilalți și pentru a fi respectat, la rândul tău, de cei din jur. Un părinte care le spune da copiilor cu scopul de a-i mulțumi, de teama conflictului sau de teama de a nu mai fi iubit, nu se respectă pe sine în sensul că nu are grijă de propriile sale nevoi.

A ne îngriji de nevoile noastre ca părinți înseamnă a fi asertivi pentru nevoile noastre și nu împotriva copilului:

  • Vrem să facem acest lucru?
  • Avem energie pentru asta?
  • Este posibil să găsim o soluție comună pentru a satisface nevoile tuturor?

În același timp, empatia și înțelegerea emoțiilor și nevoilor care stau la baza comportamentului copilului ajută, în general, la dezamorsarea conflictului de orice natură.

De aceea, Florence Renaux ne propune două tipuri de întrebări pentru a explora relația noastră cu respectul. Răspunsurile la aceste întrebări sunt o oportunitate de a afla mai multe despre noi și despre relația noastră cu copiii:

  • Cum mă iubesc pe mine? De exemplu: „Mă iubesc atunci când îmi acord timp pentru mine, când ascult muzică veselă pentru a avea o bună dispoziție, când fac sport pentru a mă elibera de energia negativă, când meditez pentru a fi senin(ă) sau când mă înconjur de oameni pe care îi iubesc. „
  • Cum vorbesc despre mine? Ce îmi spun despre cine sunt, despre ceea ce fac, despre corpul meu?

2.Îmi respect copilul

Potrivit lui Florence Renaux, odată ce ne respectămi, noțiunea de respect se reflectă și asupra celuilalt. Principiul la care te raportezi în ceea ce te privește este valabil și pentru copilul tău; pentru că respectarea unui copil presupune acceptarea lui așa cum este și nu așa cum ne-am dori să fie (mai slab, mai rapid, mai puțin sensibil, cel mai bun din clasă etc.).

Respectarea unui copil înseamnă a avea grijă de el în timp ce îi respecți limitele personale (respectându-i „nu” -urile), înseamnă a-i asculta emoțiile fără a i le cenzura; a avea grijă de nevoile lui, de spațiul lui, de timpul lui; a-i respecta intimitatea și lucrurile personale (să nu intri în cameră lui fără să bați la ușă, să nu-i citești jurnalul, să-i respecți modul în care-și cheltuiește banii de buzunar).

Atunci când îi spui copilului tău că este valoros, că este o persoană bună, că-i apreciezi eforturile, acesta se simte respectat și va învăța să ofere respect la rândul lui.

Și aici, două întrebări simple ne pot veni în ajutor pentru a ne face să înțelegem respectul pe care îl oferim copiilor noștri:

  • Cum îmi iubesc copilul? De exemplu: „Îl iubesc când îmi fac timp să fiu cu el, ascultând nevoile lui și îndrumându-l să-și îngrijească nevoile și să facă ceea ce este potrivit pentru el. „
  • Cum vorbesc despre el? De exemplu: „Pentru mine copilul meu este valoros; are o comoară în el,  are un potențial enorm; este deștept, iubește oamenii și este amuzant.”

3.Copilul meu mă respectă

 Cel mai adesea, un copil care ajunge la lipsă de respect o face pentru că nu se simte auzit sau respectat. Am putea adăuga că un astfel de copil reproduce ceea ce a văzut sau a auzit și are nevoie să-și dezvolte abilități emoționale și relaționale pentru a învăța ce este respectul.

„Copilul te respectă atunci când te acceptă așa cum ești și nu așa cum și-ar dori să fii. El îți respectă limitele, spațiul, timpul, pentru că înțelege mediul binevoitor necesar întregii familii. Dacă te respectă, nu va folosi vina, șantajul sau frica”, afirmă Florence Renaux.

Concluzie

Am putea spune că respectul acționează ca un bumerang: respectul arătat față de sine și față de ceilalți revine sub forma respectului pe care cei din jur ni-l oferă. Un copil respectă adulții pe care-i apreciază, pe care îi consideră valoroși într-o relație bazată pe încredere reciprocă.  

Prin urmare, respectul este atât o valoare, cât și o condiție esențială pentru relațiile de familie împlinite și pașnice. Pentru a fi transmis, trebuie deci experimentat „din interior” și, mai presus de toate, oferit ca model copiilor, care la rândul lor pot acționa prin imitație.

Mai multe detalii despre cum poți dezvolta o relație armonioasă cu copilul tău poți găsi și aici. Nu uita să împărtășești cu noi experiența ta de părinte; ne poate fi de folos tuturor!

 

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes