Tantrum-ul e atunci când …

  • are un exces de furie și țipă cât poate de tare ceea ce-l nemulțumește
  • plânge în continuu, iar lumea se întreabă mirată „oare ce-a pățit ăsta mic de e așa supărat?”, uitându-se imediat la tine parcă așteptând un răspuns
  • devine agresiv când îi spui că nu mai stați la joacă și începe să trântească, să lovească sau să strice lucruri
  • se tăvălește pe jos când nu vrea să mergeți într-un anumit loc sau să faceți o anumită activitate
  • în semn de protest față de tine, recurge la un gest extrem și necugetat cum ar fi: să-și țină respirația sau să vomite.

Aceste crize de personalitate sunt des întâlnite la copiii între 1 – 4 ani și fac parte din dezvoltarea lor normală.

Tantrum-urile semnalează stările afective prin care trec micuții (furie, indignare, rușine), ce pot fi cauzate de: oboseală, foame, dorințe neîmplinite (vor o jucărie nouă), un mediu inconfortabil.

Datorită faptului că nu știu să-și gestioneze emoțiile prea bine și au limbajul prea puțin dezvoltat, apar aceste reacții tulburătoare pentru amble părți.

Este bine de știut că în jurul vârstei de 2 ani frecvența tantrum-urilor poate atinge pragul maxim de 9 ori pe săptămână, iar durata acestora se încadrează între 2 și 5 minute.

Însă, există cazuri în care durata lor poate avea și 30 minute, depinde de gravitatea situației.

În jurul vârstei de 4 ani, intensitatea manifestărilor începe să scadă, pe măsură ce micuții își dezvoltă  abilitățile de comunicare.

Tipuri de accese de furie

Accesele de furie (tantrum-urile) sunt de două feluri:

  • tantrum-ul de frustrare (fără intenție) – se produce atunci când copilul încearcă să exprime și să regleze niște emoții puternice (frustrare, furie, gelozie)
  • tantrum-ul de manipulare (cu intenție) –  copilul apelează la comportamentul cu care a avut succes anterior, pentru a obține ceea ce vrea.

Foarte important pentru tine este să nu-ți subestimezi calitățile de părinte. Indiferent de numărul tantrum-urilor pe care le are copilașul tău, încearcă să te concentrezi pe reacțiile tale și nu pe efectele declanșate de acea situație.

Fii tolerant cu tine și ai încredere în tot ceea ce faci!

Autonomie, mămica mea!

Rezolvă problema tantrum-ului la copii odată pentru totdeauna! 10 metode testate care-ți vor face viața mult mai ușoară 1

Simți prezența unui mic războinic sau a unei prințese eroine în casa ta?

Ei bine, e de înțeles. Micuții sunt atât de energici și încrezători în statutul lor special, încât au impresia că li se cuvine totul.

Până la vârsta de 6 ani toți copiii se consideră „oameni mari”, așa că simt nevoia să-și manifeste dorința de independență.

În ce constă autonomia personală?

Având în vedere că cei mici se află în primii ani de viață, această autonomie se caracterizează prin activitățile și sarcinile pe care le pot face singuri în fiecare zi.

Ei pot mânca, se pot spăla pe dinți, se pot îmbrăca sau își pot strânge jucăriile singuri, dar ATENȚIE!

Este indicat să știi exact care sunt activitățile independente specifice vârstei sale, pentru că îl poți suprasolicita sau, dimpotrivă, răsfăța.

Deși ei pot percepe această autonomie ca pe o stare de superioritate, în care bebe dictează, iar mami, tati și buni fac ce li se cere, nu trebuie să vă lăsați intimidați de acest comportament.

Pentru a crește perfect sănătos și independent, ghidează-l, susține-l și retrage-te treptat din activitățile sale, atunci când observi că se poate descurca și singur.

Cum îl ajuți să-și câștige independența?

  • În momentul în care se încalță, de exemplu, fără ajutorul tău, nu-l grăbi și laudă-l la final pentru reușita sa.
  • De asemenea, nu decide în locul său când vrei să-i cumperi ceva. Întreabă-l el ce ar alege dintre X și Y?
  • Implicarea în treburile casnice este benefică, mai ales când copilul se simte util și se declară mulțumit de rezultat (aranjarea mesei, așezarea florilor în vază, punerea bomboanelor într-un bol).
  • Când micuțul refuză să se implice într-o activitate, arată-i chiar tu cum se face, fără a-l mustra.
  • Treci direct la acțiune, fă totul cu plăcere și-ai să observi că te va studia cum procedezi ca mai târziu, să te imite și să facă la fel ca tine.
  • Atunci când greșește sau nu îi reușește un lucru, nu-l certa!
  • Spune-i că-i apreciezi încercările și că în timp va reuși să facă tot ceea ce-și propune.

Pornind de la momentul în care conștientizează că este o persoană unică, individuală (la 6 luni), și continuând cu primii pași, deprinderea limbajului și accesele de furie, putem afirma că autonomia personală are un rol important în viața copilului tău.

Așadar, în această perioadă când el încearcă să-și cunoscă emoțiile, să se exprime cât mai clar și să înțeleagă mai bine situațiile din jur, trebuie să te înarmezi cu mult calm și răbdare.

Dacă vrei să afli mai multe despre schimbările emoționale prin care trece copilul tău în toate perioadele de dezvoltare, îți recomandăm cartea „Copilul tău este un geniu!” scrisă de prof.dr. Florian Colceag și Florin Alexandru.

10 metode testate pentru a rezolva problema tantrum-ului

1. Prevenirea

Încearcă să petreci timp de calitate cu cel mic în fiecare zi.

Lasă-l să preia conducerea în alegerea activității și să-și canalizeze toată atenția în direcția dorită.

Când va veni momentul unui tantrum, se va liniști mult mai repede, știind că îl susții în alegerile sale.

De aceea e bine să cauți oportunități pentru a-i lăuda comportamentele bune, ca să-l determini să-și dorească să le repete.

Respirați profund în acele moment de tensiune și încercați să-i explicați cu calm situația.

2. Nu încerca să-l calmezi

Dacă nu pune în pericol viața lui sau pe a altora, fă tot posibilul să-l ignori.

E surprinzător, dar îndreptându-ți atenția către altceva, nu-i mai susții comportamentul nedorit și-și va dori să te recâștige.

Dacă începe să lovească, să muște sau să arunce cu diverse obiecte, oprește-l și ia-l imediat de acolo, explicându-i ferm că AȘA CEVA NU SE ACCEPTĂ!

Spune-i că  veți continua conversația, abia când se va liniști.

Pauzele dese în care-l ignori îl vor determina să revină mai repede la acele lucruri care știe că te mulțumesc.

3. Cu cât țipă mai TARE, cu atât trebuie să vorbești mai ÎNCET

Poate că la început se va enerva și va ridica tonul vocii și mai mult, însă calmul de care vei da dovadă îl va face să intre în jocul tău. Amintește-ți că se simte supărat sau frustrat de un anumit lucru, așa că rămâi calm!

Dacă are un tantrum într-un loc public (cinema, supermarket), ieșiți din acea incintă și spuneți-i că are două opțiuni: să se liniștească pe bancă sau în mașină.

Pentru unii copii, alegerile ca acestea pot ajuta, mai ales dacă lipsa controlului este motivul din spatele izbucnirii.

Post-tantrum, este bine să revii asupra situației care a declanșat acea criză.

Dacă s-ar supărat pentru că i-ai spus să ridice de pe jos o jucărie, copilul ar trebui să facă acest lucru  odată ce s-a calmat.

Dacă a făcut o scenă pentru că i-ai spus că nu poate avea o prăjitură, atunci nu-i oferi prăjiturica nici după ce încetează cu plânsul.

În timpul mesei, amintește-i că își va primi desertul imediat ce va termina de mâncat.

Laudă-l de fiecare dată când își remediază greșelile.

La urma urmei, acesta este comportamentul pozitiv pe care dorești să i-l amintești să-l repete.

4. Încearcă să-i înțelegi cauzele reacțiilor

Este posibil ca cel mic să știe să folosească cuvintele pentru a spune ce vrea sau ce are nevoie, dar asta nu înseamnă că apariția crizelor a ajuns la final.

Încă mai învață cum să se ocupe de emoțiile sale, astfel încât o dezbatere minoră se poate transforma repede într-o problemă serioasă.

Copilul își poate pierde calmul atunci când încearcă să realizeze un lucru pe care nu-l poate face fără ajutor din partea unui adult.

În timp ce tantrum-urile pot începe cu furie, ele sunt adesea înrădăcinate în tristețe.

Pentru copiii mai mici de 2 ani și jumătate, puteți apela la următorul truc:

Folosiți limbajul semnelor și învățați-vă copilul să indice ceea ce-și dorește – lapte, mâncare, pătuț pentru a dormi, jucărie etc.

Nu va trece mult timp și veți observa că veți comunica mult mai ușor, evitând situațiile de criză.

Dacă și tu vrei ca micuțul tău să înțeleagă mai bine emoțiile și să devină mai empatic, indiferent de situație, îți recomand cu tot dragul să încerci să jucați împreună – EQ game – Alfabetul inteligenței emoționale.

Rezolvă problema tantrum-ului la copii odată pentru totdeauna! 10 metode testate care-ți vor face viața mult mai ușoară 2

5. Oferă-i spațiu!

Uneori, un copil are nevoie să se descarce. Așa că, lasă-l să facă asta!

Acest lucru îl ajută să învețe să se elibereze într-un mod nedistructiv de sentimentele negative și să-și recapete controlul de sine – fără a se angaja într-o ceartă de zile mari cu tine.

Acest truc poate funcționa singur sau în tandem cu metoda ignorării.

6. Creează o diversiune

Copiii sunt atenți pentru o perioadă destul de scurtă de timp, ceea ce este în avantajul nostru pentru că sunt mai ușor de distras de la o situație neplăcută și canalizat către o altă activitate interesantă.

Încearcă să deviezi discuția, încă de la primele semne de tantrum și prezintă-i noua opțiune cât mai entuziasmat posibil.

Dacă este pe punctul de a face o criză la supermarket, pentru că nu vrei să cumperi jeleuri colorate, încearcă să creezi o diversiune și să-i atragi atenția astfel: „Wow! Ai văzut mascota de la Kinder? Hai să facem și noi o poză cu ea!” sau orice altă variantă pe care o ai la îndemână.

7. Oferă-i o îmbrățișare pe cinste

Poate că e ultimul lucru pe care te gândești să-l oferi în timpul unui tantrum, însă o îmbrățișare poate fi lucrul cel mai potrivit în acel moment.

Nu trebuie să spui ceva special atunci când îi îmbrățișezi, e de ajuns să fie un gest sincer și plin de iubire, care îl va ajuta pe copil să se liniștească.

Abia apoi poți să-i mărturisești că, deși nu ești de acord cu manifestările sale, îl iubești enorm și îi dorești tot binele din lume.

8. Pregătește-i o gustărică și un pătuț gata de somn

Două dintre cauzele declanșatoare ale tantrum-ului sunt: starea de oboseală și starea de foame.

Mulți părinți se întreabă de ce copilul lor are în fiecare zi crize de tantrum, având în vedere că ei nu fac nimic care să-l enerveze.

Ei bine, este posibil ca ei să țină un program strict de masă și, fără intenție, să nu-și dea seama că micuțul mai vrea lapte sau vreun aliment și între mesele stabilite.

De asemenea, copilașii mai pot plânge și datorită oboselii. Ei dorm destul mult în primii ani de viață, așa că activitățile zilnice îi epuizează destul de rapid.

Așa că, este recomandat să testezi aceste aspecte și să-i oferi copilașului o gustărică sau un pătuț gata de somn, pentru a vedea cum reacționează.

Dacă obesrvați că tantrum-urile încep să se rărească, atunci e bine, înseamnă că ați descoperit cauza crizelor sale.

9. Promite-i că va primi o recompensă din partea ta

De cele mai multe ori, copiii sunt puși în situații stânjenitoare sau plictisitoare pentru ei, cum ar fi să stea la o masă stilată într-un restaurant sau să participe la o slujbă în biserică unde trebuie să facă liniște.

Încercați să preveniți crizele de tantrum, oferindu-i o recompensă asfel:

„- Andrei, mami te roagă să te așezi la masă și să mănânci liniștit și civilizat. Dacă reușești să faci asta, îți promit că atunci când ajugem acasă, te voi lăsa să te uiți la desene animate.”

Dacă pe parcursul șederii începe să uite convenția pe care ați încheiat-o, amintește-i ușor ce ați discutat și se va conforma la regulile stabilite, știind că acasă îl așteaptă ceea ce-și dorește.

 10. Menține-ți calmul în timpul crizei și zâmbește pe cât posibil

Fiecare părinte se teme de ieșirile în  public, din motive evidente. Te îngrijorează că alți părinți vor crede că ești o mamă rea sau un tată rău, că ai crescut un copil atât de neascultător.

Este greu să nu schițezi nimic atunci când micuțul  se tăvălește pe asfalt și țipă în gura mare din varii motive.

Însă, repet. E bine să-ți păstrezi calmul și chiar să pari relaxat/ă, ba chiar să încerci să strecori subtil și câte un zâmbet.

Copilul va observa că manifestările sale nu prea au efect și va deveni confuz, adoptând un altfel de comportament.

Dacă va înceta, îl vei lăsa câteva minute să se calmeze, iar apoi îl vei îmbrățișa și vei reveni la discuție.

Dacă nu va înceta, îl vei lua din acel loc și-l vei întreba unde decide să se potolească: pe bancă sau în mașină?

IMPORTANT!

Toate metodele prezentate anterior pot funcționa de minune la unii copii, iar la alții mai puțin. Rezultatele variază, deoarece fiecare copil este unic în felul său și reacționează diferit în anumite situații.

O sugestie ar fi să încercați să utilzați mai mult metodele care elimină cauza (cele care dezvoltă inteligența emoțională sau relațiile cu ceilalți copii) și să apelați la celelalte metode, mai superficiale, cum ar fi: (promisiunea de recompensă, diversiunea) doar atunci când nu aveți de ales, pentru că acestea pot rezolva problema doar pe termen scurt, iar dacă sunt practicate frecvent, pot avea și efecte negative.

Spre exemplu, copilul se poate învăța să primească de fiecare dată ceva în schimbul unui lucru pe care îl face corect.

În concluzie, tantrum-ul face parte din dezvoltarea copiilor și este o perioadă importantă, deoarece în tot acest timp micuții își descoperă emoțiile, învață cum trebuie să vorbească și să se poarte cu alte persoane, devin mai încrezători în forțele proprii.

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes