Harta Emoțiilor

Matematica emoțiilor 

Această abordare a apărut firesc, odată ce am observat modul în care funcționează comportamentul uman, în primul rând din punct de vedere fiziologic.

Fiecare element al comportamentului nostru urmează o ordine matematică naturală și logică, observată în cadrul evaluărilor comportamentale realizate pe peste 390 de persoane provenite din medii diferite, pe o perioadă de 5 ani, începând cu anul 2020.

Această „matematică” explică și evidențiază în mod concret modul în care funcționează scenariul de viață.

Astfel, atât pentru scenariul de viață, cât și pentru fiecare dintre cele patru teorii care definesc comportamentul uman, am formulat ipoteze ce urmează să fie testate și validate și de alți cercetători în perioada următoare.

Scenariul de viață – planul de viață

Modul în care am fost educați generează un set de alegeri previzibile, care dau naștere unui comportament prin care ajungem să retrăim, la o altă scară, copilăria noastră în viața de adult.

Cele patru teorii ale scenariului de viață
1.⁠ ⁠Nevoia de iubire

Reprezintă expresia repetată a primului atașament, format încă din perioada alăptării și a contactului apropiat cu mama, atunci când am simțit căldura și siguranța conexiunii cu ea.

2.⁠ ⁠Bucla comportamentală

Un ansamblu de acțiuni, alegeri și emoții care tind să genereze aceleași rezultate, menținând o „normalitate” învățată din copilărie și reprodusă ulterior prin aceste bucle repetitive.

3.⁠ ⁠Obiceiul emoțional – tiparul emoțional

O succesiune constantă de emoții care determină reproducerea aceluiași tip de comportament, declanșat de situații familiare și repetat de fiecare dată într-o manieră similară.

4.⁠ ⁠Programarea comportamentală

Se transmite de la mamă la copil prin intermediul emoțiilor, a presiunii emoționale, al credințelor (care stau la baza gândurilor) și al acțiunilor.

Dă click pe fiecare trăire pentru mai multe detalii.

Harta Emoțiilor 3
Prietenie

Ajungi să cunoști un prieten cu care te potrivești în tot și toate, pe deasupra se află exact în punctul în care tu visezi să ajungi.

Seducție

Tocmai te întâlnești cu persoana cea mai frumoasă din Univers, cea de care îți place mult și totul este perfect.

Fericire

Ești fericit pentru realizarea copilului tău care a reușit să fie cel mai bun din oraș la tenis de masă.

Iubire

Îți iei soția și copilul în brațe după ce ai fost plecat o perioadă lungă de timp.

Bucurie

Te bucuri pentru feedback-ul pozitiv de la muncă dat de superiorul tău direct.

Dorință

Ieși în oraș cu soția și tocmai conștientizezi că te reîndrăgostești din nou de ea.

Surpriză

Ești suprins de ziua ta de toții colegii care îți organizează o petrecere surpriză.

Împlinire

Ai un moment în care îtî dai seama că indiferent de situație, tu ești foarte bine.

Mândrie

Tocmai ai câștigat titlul de angajatul lunii la muncă.

Frică

Tocmai ai aflat că va trebui să vorbești în fața tuturor colegilor psihologi și începe să apară proiecțiile legate de ce o să te faci.

Panică

Tocmai afli că o să rămâi fără locul de muncă după 9 ani de colaborare.

Tristețe

Te desparți de persoana cu. care credeai că o să fii o viață întreagă.

Furie

Constați că proiectul la care ai muncit de 2 ani de zileeste oprit din considerente politice fără să fii întrebat.

Dispreț
ură

Momentul în care tocmai constați că ai pierdut șansa de a fi promovat pe locul mult dorit pentru că a fost luat de fostul tău subaltern, dar care datorrită politicii din companie a reușit să se afirme fără merite clare.

Dezgust

Ești în situația în care partenera îți spune că te-a înșelat cu cel mai bun prieten.

Rușine
vinovăție

Toți ceilalți colegi tocmai au aflat că ai furat ideea noului prototip de mașină propus.

Vinovăție
furie

Ești dezamăgit că te-ai pregătit cu cadouri de Crăciun pentru toată familia, dar constați că veți întârzia la reuniunea mare de familie și când ajungeți în cele din urma, constați că ceilalți nu v-au luat și. vouă cadouri.

Vinovăție

Tocmai ți-ai înșelat partenera și ai fost prins din cauza unui mesaj pe telefon. și nu mai ai cum să minți.

Alienarea

Constați că fosta soție te jignește în fața copilului, iar el vorbește urât cu tine pentru că astfel a auzit de la ea.

Plictiseală

Nu mai niciun chef de nimic și parcă orice ai face nu are sens.

Respingere

Te simți respins de tatăl tău după ce ai făcut un efort în care ai încercat să te apropii de el și să ai o relație normală după despărțirea alor tăi din adolescență.

×

Cart

Interes

lorem ipsum

Încântare

lorem ipsum

Satisfacție

Amabilitatea

Entuziasm

Admirație

Prietenie

Jovialitate

Grijă - din iubire

ADORAȚIE

Nesiguranță

Apare atunci când radarul instinctului de supraviețuire detectează o amenințare în mediul nostru.

O resimțim ca un ușor tremur interior.

Acest semnal de alarmă ne determină să fim mai atenți la ceea ce se întâmplă, dar îndeosebi la amenințarea percepută.

Începi să te gândești la momentul în care vei vorbi în fața colegilor.

Preocupare

Apare atunci când observăm că ceea ce percepeam ca o posibilă amenințare tinde să fie reală, moment în care începem să fim neliniștiți și mai atenți la amenințare.

Resimțim aceste emoții ca pe o ușoară presiune interioară.

Începem să acordăm o mai mare atenție amenințării și începem să ne încordăm corpul.

Pare că gândurile se accelerează și apar tot felul de proiecții legate de momentul în care voi vorbi în fața colegilor psihologi.

Îngrijorare

Apare atunci când amenințarea este evidentă și nu mai avem cum să o evităm.

Se resimte ca un tremur mai intens în interior. 

Într-o primă fază suntem ușor surprinși de faptul că amenințarea a apărut atât de clar și începem să ne gândim la găsirea unor soluții care să anuleze amenințarea.

În proiecții apare situația în care nu ne vom descurca prea bine și vom fi judecați.

Nerăbdare

Apare atunci când facem ceva ce nu ne place pentru că noi considerăm că ar trebui să facem altceva, mai exact să găsim soluție la amenințarea pe care o resimțim. 

Se resimte ca o presiune interioară ce mă îndeamnă constant să găsesc o soluție sau un mod de a scăpa de amenințare.

Reacția este de a scăpa de orice activitate care nu ne este utilă și a ne concentra toată atenția pe găsirea de soluții.

Vrem să rezolvăm amenințarea, așa că apare nevoia de a lucra la prezentarea pe care o voi avea în fața colegilor mei.

Agitație

Apare atunci când în căutarea soluțiilor pare că nu avem soluții și simțim să ne agităm cât putem de tare pentru a reuși să găsim soluții, și în consecință, să scăpăm de amenințarea ce pare tot mai aproape.

Se resimte ca o presiune destul de apăsătoare în corp.

Presiunea ne determină să căutăm cu ardoare soluții la anularea amenințării tot mai apropiate.

Caut soluții pentru prezentarea în fața colegilor psihologi.

Teamă

Apare atunci când suntem într-o ipostază de amenințare iminentă și urmează să reacționăm pentru a îndepărta pericolul într-o formă cât se poate de direct.

Se resimte intens și puternic.

Presiunea resimțită duce spre una dintre cele trei reacții: luptă, fugi sau îngheață.

Pare că nu găsesc soluții și îmi dau seama că nu mă voi descurca.

Anxietate

Apare atunci când pericolul îl resimțim extrem de aproape și pare că nu mai avem cum să scăpăm de acesta.

O resimțim ca un tremur puternic interior de care vrem să scăpăm. 

În această fază căutăm soluții cu frenezie cu scopul de a scăpa de senzațiile simțite în corp.

Apar gânduri sub forma:
„O să râdă de mine și o să mă fac de râs.”

Teroare

Apare atunci când trăim un pericol real și de care nu avem cum să scăpăm. Dar mai mult, unul care se tot repetă. De exemplu atunci când trăim cu o persoană alcoolică agresivă.

Se resimte extrem de intens blocându-ne corpul de cele mai multe ori, dar îl și pregătește pentru o reacție de luptă.

Reacția este de a ne lupta sau a reacționa în vreun fel pentru a scăpa cu viața.

Apar gânduri că ceilalți te vor ironiza și ridiculiza în public.

Groază

Apare extrem de rapid și surprinzător. O situație în care ne întâlnim cu un animal sălbatic de exemplu.

Se resimte atât de intens încât într-o fracțiune de secundă devenim pregătiți pentru orice reacție.

Reacția este de a ne lupta pentru a scăpa cu viață.

Îți scrie un coleg și face o glumă nepotrivită sub forma: De abia aștept să te văd cum te faci de râs! Moment în care pare că se confirmă toate scenariile tale.

Nesiguranță

Apare atunci când radarul instinctului de supraviețuire detectează o amenințare în mediul nostru.

O resimțim ca un ușor tremur interior.

Acest semnal de alarmă ne determină să fim mai atenți la ceea ce se întâmplă, dar îndeosebi la amenințarea percepută.

Afli vestea că s-ar putea să fii unul dintre cei care o să fie disponibilizat de la locul de muncă.

Preocupare

Apare atunci când observăm că ceea ce percepeam ca o posibilă amenințare tinde să fie reală, moment în care începem să fim neliniștiți și mai atenți la amenințare.

Resimțim aceste emoții ca pe o ușoară presiune interioară.

Începem să acordăm o mai mare atenție amenințării și începem să ne încordăm corpul.

Pare că gândurile se accelerează și apar tot felul de proiecții legate de situația în care ai rămâne fără un loc de muncă.

Îngrijorare

Apare atunci când amenințarea este evidentă și nu mai avem cum să o evităm.

Se resimte ca un tremur mai intens în interior.

Într-o primă fază suntem ușor surprinși de faptul că amenințarea a apărut atât de clar și începem să ne gândim la găsirea unor soluții care să anuleze amenințarea.

În proiecții apare situația în care rămâi fără loc de muncă și începi să-ți faci griji.

Nerăbdare

Apare atunci când facem ceva ce nu ne place pentru că noi considerăm că ar trebui să facem altceva, mai exact să găsim soluție la amenințarea pe care o resimțim.

Se resimte ca o presiune interioară ce mă îndeamnă constant să găsesc o soluție sau un mod de a scăpa de amenințare.

Reacția este de a scăpa de orice activitate care nu ne este utilă și a ne concentra toată atenția pe găsirea de soluții.

Vrei să rezolvi amenințarea, așa că apare nevoia de a afla exact ce se va întâmpla cu locul tău de muncă.

Panică

Apare atunci când simțim că pericolul amenințării este imposibil de evitat și trăim pericolul chiar dacă de cele mai multe ori acesta nu este real și urmează să se întâmple într-un viitor apropiat.

Se resimte extrem de intens și ne sleiește de putere chiar dacă emoția este una ca durată scurtă.

Reacția de cele mai multe ori este să înghețăm, să nu mai putem reacționa, ca imediat cum starea intensă trece să fugim cât mai repede.

Te blochezi pentru că îți dai seama că nu mai ai ce face și toate proiecțiile tale se adeveresc fără să știi încotro o apuci și ce vei face.

Nemulțumire

Este o emoție care apare atunci când ceea ce se întâmplă în viața mea nu îmi place și caut o soluție să schimb lucrurile.

O resimțim ca o stare de ușoară neplăcere interioară.

Reacția este de a căuta soluții și a nu mai simți această stare neplăcută.

Apare amenințarea despărțirii, așa că te nemulțumește discuția.

Regret

Este o emoție care apare datorită faptului că regret ceea ce am făcut în trecut și îmi pare rău pentru situația din prezent.

O resimțim ca pe o presiune interioară ce ne apasă și ne determină să lăsăm capul în pământ.

Reacția este de a merge în trecut și de  a evidenția acțiunile greșite.

Regreți tot ce se întîmplă și te gândești cu insistență la greșelile făcute de ai ajuns într-o astfel de situație.

Dezamăgire

Apare atunci când îmi pare rău pentru acțiunile mele din trecut, sunt dezamăgit de mine însumi și este punctul din care pleacă acuzele la adresa mea.

O resimțim ca pe o presiune interioară mai intensă ce ne apasă puternic și datorită căreia începem să ne vorbim urât și să ponegrim în dialogul interior.

Reacția este de a mă certa și ponegri în dialogul interior.

Ești dezamăgit de greșelile tale, dar și ale partenerei.

Supărare

Apare atunci când ceea ce se întâmplă în prezent îmi provoacă o neplăcere intensă de care pare că nu pot scăpa. 

Apare și atunci când sufăr de o pierdere pe care nu o mai pot recupera.

O resimțim ca o neplăcere interioară intensă de care nu pot scăpa datorită conjuncturii în care mă aflu. Este emoția pe care o trăiesc în speranța că persoana care mi-a pricinuit starea va face ceva pentru a nu mai fi supărat.

Reacția este de a mă plânge și victimiza în exces.

Ești supărat că persoana pe care ți-o dorești cel mai mult în viața ta, nu o să mai fie.

Tristețe

Apare atunci când ceea ce se întâmplă îmi displace total și nu am ce face pentru a scăpa de această stare, din contră, sunt blocat și nevoit să trăiesc cu senzația puternică de neplăcere. 

Apare și atunci când pierdem ceva semnificativ din viața noastră cum ar fi moarte unei persoane dragi sau chiar când ne despărțim fără voia noastră de persoana iubită.

O resimt intens ca pe o presiune interioară puternică  și cu toate că știu că nu am cum să scap de ea, caut soluții totuși.

Reacția este de a sta în starea de tristețe și a plânge pentru a consuma tensiunea ce se tot acumulează cu fiecare gând legat de pierderea suferită.

Ești trist pentru că începi să conștientizezi că întradevăr o pierzi pe persoana dragă.

Resemnare

Este o emoție care apare atunci când nu avem cum să să scăpăm de un eveniment care ne produce o neplăcere intensă și acceptăm situație fără să mai căutăm soluții de a ieși.

O resimt intens ca pe o presiune interioară puternică  și știu sigur că nu am cum să scap de ea, dar caut soluții totuși.

Reacția este de a mă retrage și însingura pentru a putea să stau în tristețe care devine prioritară datorită episoadelor de consum în care plâng. 

Încep să-mi dau seama că nu mai am ce face și pierderea tocmai se întâmplă.

Nefericire

Este o emoție care se naște din obiceiul de a trăi cu o neplăcere de care nu putem scăpa și după ce ne resemnăm, înțelegem că doar așa putem trăi.

O resimt intens ca pe o presiune interioară puternică  și încep să mă învăț cu această stare.

Reacția este de a ne însingura și de a ne retrage în solitudine. Asta se întâmplă  datorită fricii că ei vor vedea cât de nefericiți suntem și asta ne-ar face și mai nefericiți.

Te retragi pentru că acum vrei să stai cu emoțiile simțite .

Deprimare

Apare atunci când ne simțim neputincioși în fața pierderii suferite și nu știm ce să facem cu emoțiile simțite.

O resimt intens, ca pe o durere emoțională puternică de care știu că nu o să scap cu ușurință, iar acest lucru se întâmplă pentru că sursa producerii acestei stări nu o să dispară.

Reacția este tot de a ne însingura, doar că de data aceasta ne retragem pentru a suferi și consuma emoții.

Vrei să stai cu durerea interioară, așa că te retragi pentru a plânge

Durere emoțională

Este o emoție care apare în punctul culminant a suferinței datorate de pierderea a ceva extrem de important. Pare imposibil de oprit și începem să fim disperați datorită durerii emoționale de care vrem să scăpăm.

O resimt extrem de intens ca pe o durere emoțională extrem de puternică care mă sleiește de puteri și de care știu că nu am cum să scap.

Reacție este de a suferi și consuma tensiunea emoțională fără a ne mai păsa foarte mult de ceilalți.

Doare foarte tare pierderea, așa că stai cu ea și. vrei să faci cumva să scapi de senzațiile simțite în interior.

Este o emoție specială pentru că odată simțită, o trăim atâta timp cât nu acceptăm pierderea suferită. Iar timpul acesta poate să fie și de 3 luni în funcție de contextul pierderii.

Agonie

Este o emoție care apare în punctul de final al durerii emoționale, în momentul în care  nu mai suportăm durere emoțională și luăm o decizie împotriva noastră, moment în care de nicăieri apare speranța ce ne arată că avem motive pentru a trece de aceste emoții incredibil de grele. 

Este o emoție pe care o resimt extrem de intens, atât de intens încât durerea emoțională îmi blochează orice activitate. O astfel de stare este atât de puternică încât cedez sub presiunea ei și apar gânduri total nepotrivite.

Reacția este de a căuta să scăpăm cu orice preț de stările interioare extrem de intense. Doar că orice încercăm să facem nu dă rezultate și asta ne sperie și mai tare sporind starea de disperare.

Reacție este să agonizăm pierdere și apar gesturi de a ne chirci sau a țipa de durerea resimțită în interior.

Nedreptate

Este o emoție care apare atunci când ceea ce se întâmplă nu ni se pare corect față de cum percepem noi normalitatea.

Se simte ca o presiune interioară ușoară la început, dar  care tinde cu ușurință să crească în intensitate în funcție de reacția celui care săvârșește nedreptatea.

Reacția este de răspuns imediat dată persoanei care săvârșește nedreptatea, iar răspunsul este  ușor conflictual la început.

Cauți să înțelegi de ce și cine a oprit proiectul pentru. că vrei să ți se dea o explicație pentrur nedreptatea trăită.

Frustrare

Este o emoție care apare atunci când nu avem ce face la o situație de care suntem nemulțumiți.

O resimțim ca o presiune interioară care ne spune că nu facem îndeajuns pentru a obține rezultate mai bune.

Reacția este de a analiza situația și de a căuta soluții pentru ca lucrurile să se schimbe într-un viitor cât mai apropiat.

Pare că nu ți se răspunde la întrebări și nu reușești să afli ce se întâmplă.

Iritare

Este o emoție care apare atunci când pare că nu avem ce să îi facem nedreptății, iar incapacitatea de a rezolva cât mai repede nedreptatea generează iritare.

Se simte ca o presiune interioară crescută ce produce un ușor tremur interior neplăcut de care ne dorim să scăpăm.

Reacția este de a căuta un mod prin care să scoatem presiunea interioară din noi, fie prin ceartă, fie prin găsirea unei soluții la nedreptate, fie prin reacții zgomotoase.

Constați că nu-ți dă nimeni nicio explicație, simți cum crește tensiunea în interior și. cauți pe careva să-ți dea o explicație.

Exasperare

Apare atunci când nu am nicio soluție pentru a îndrepta nedreptatea, iar ca urmare, nu pot scăpa de starea interioară.

Este emoția care stă la baza bullying-ului.

Se resimte ca o presiune interioară deranjantă de care îmi doresc să scap.

Reacția este de a ne răzbuna pe oricine ne iese în cale în clipa respectivă.

Fără niciun răspuns îți vine să țipi la oricine doar pentru a scăpa de tensiunea care tot crește.

Înverșunare

Apare atunci când găsim o soluție la nedreptatea simțită și ne îndreptăm spre rezolvarea situației cu dorința de a scăpa de presiunea interioară.

Se resimte ca o presiune interioară care ne spune că trebuie să obținem un anumit obiectiv.

Reacția este de a ne îndrepta toată atenția și toate eforturile spre obiectivul dorit.

Caut să vorbesc cu persoana cu funcția cea mai înaltă pentru că știu sigur că știe despre situație.

Îndârjire

Apare atunci când suntem înverșunați, dar parcă nu este îndeajuns și este nevoie de mai multă presiune.

Se resimte ca la înverșunare, dar cu o încărcătură emoțională mai intensă.

Reacția este de a ne concentra doar pe obiectivul propus și de a ignora orice alt factor disturbator.

Vrei neapărat să afli cine blochează proiectul și pare că ești pornit să ceri explicație la oricine este nevoie.

Nervozitate

Apare atunci când ceva sau cineva pare că ne va împiedica să ne atingem obiectivul dorit.

O simțim foarte intens de parcă s-ar opri timpul în loc și tot ceea ce contează este înlăturarea oricărui obstacol din calea îndeplinirii obiectivului dorit.

Ne îndreptăm cu toată forța spre ceea ce ne blochează și facem tot posibilul să înlăturăm orice obstacol ar sta în calea îndeplinirii obiectivului dorit.

Vrei să ceri explicații clare, altfel nu mai vrei să muncești în companie, așa că treci la amenințări.

Agresivitate

Apare atunci când nu reușim să ne îndeplinim obiectivul dorit pentru că ceva stă în calea acestuia, iar nervozitatea nu a rezolvat problema.

O simțim extrem de intens și pare că presiunea interioară ne strânge atât de tare încât ne dorim foarte tare să facem ceva pentru a scăpa de starea resimțită.

Reacția este una virulentă îndreptată spre ceea ce ne blochează îndeplinirea obiectivului.

După amenințarea că vei pleca, începi să țipi la superiorul direct, cel căruia îi ceri o explicație cu toate că el nu poate să ți-o da.

Furie

Apare atunci când nu ne putem îndeplini obiectivul dorit datorită unui element care ne blochează sau datorită unei persoane care reușește să ne blocheze acest obiectiv atât de dorit.

Se resimte extrem de intens, atât de intens încât tot corpul se încordează și se transformă într-o mașinărie pregătită să lupte.

Reacția este de a riposta și a ne răzbuna pe cel sau cea care ne blochează îndeplinirea obiectivului. Astfel că apar efecte la  nivelul întregului corp. Vederea se îngustează și se face sub formă de con, inima bate cu putere, mușchii se încordează, iar tot corpul ia o poziție de luptă cu ceea ce ne blochează obiectivul dorit.

Nu mai suporți situația și dai pe afară țipând la oricine nu-ți răspunde la problema ta.