După ce unii dintre noi au luat o vacanță binevenită, iar alții și-au relaxat neuronii și și-au pus la încercare sistemul digestiv, cu toții am revenit la realitatea de zi cu zi.

Suntem în vremuri aflate în plină frământare și schimbare. Mai toată lumea vrea să afle ce ne rezervă viitorul. Toți vrem să ne înscriem pe drumul corect. Există însă unul?

România și cele două realități care ne îngrijorează

Geopolitica și dinamica pieței muncii sunt marile teme preferate. De ce? Pentru că trăim în lumea paradoxurilor. Sau cel puțin așa ni se pare. Deși avem cea mai mare viteză la internet din Uniunea Europeană, avem cel mai scăzut grad de digitalizare. Avem printre cei mai mulți (și mai buni) IT-iști raportat la numărul de locuitori, dar și cea mai săracă și nedezvoltată regiune a Uniunii. Cum e posibil?

worried fabric puppet with zipperDespre geopolitică nu o să scriu aici prea mult Nu e nici locul, nici momentul. Am pomenit însă de ea pentru că trăim o realitate în România: copiii merg la o școală aflată în degringoladă, au o relație cu tehnologia care evoluază accelerat și mulți visează să plece, pentru că acest spațiu nu satisface nevoile.

Piața muncii se schimbă și ea. Școala oferă din ce în ce mai puțin pârghiile și resursele necesare unui copil care vrea să crească integrându-se și ținând pasul cu dinamica din piață. Suntem speriați că cei mici petrec prea mult timp la dispozitive, dar vrem să le asimileze cât mai bine, pentru că vor avea nevoie de ele ca de aer în calitate de adulți.

3 probleme mari cu care ne confruntăm

Avansul inteligenței artificiale face ca un angajat bun executant de acțiuni repetitive din ziua de azi să-și piardă în viitor nu doar slujba, ci și meseria cu totul. Mulți avem impresia că România este undeva la periferia evoluției tehnologice și deci va mai dura până când chestiile astea se vor întâmpla și la noi.

Adevărul este că, la scară mare, de fapt suntem în partea aceea a lumii în care lucrurile progresează. Și dacă în ciuda tuturor impedimentelor, sectorul IT a crescut atât de puternic, în cât timp estimați că ne vom confrunta și cu celelalte probleme?

coach drivers in breakCeea ce se întâmplă însă acum este că multora nu le convine cum merg lucrurile aici, așa că aleg să plece. Unde? Acolo unde există deja ceea ce vor. Acolo unde e mai multă tehnologie, evoluție mai rapidă și deci, odată poposiți acolo, mai aproape de contactul cu schimbarea.

Ce vrem pentru noi, pentru copiii noștri? Mai multe oportunități. De aceea se pleacă masiv din România. Pare că lipsesc oportunitățile. Este însă spațiul ăsta atât de lipsit de oportunități? Le așteptăm, sau trebuie să ni le creăm?

Top 10 abilități – migrația de la prezent la viitor

skills list handshake

World Economic Forum a publicat în 2016 un articol în care făcea referire la a patra revoluție industrială (despre care v-am povestit în articolul Revoluția 4.0 – Află ce abilități vor fi la mare căutare în următorii ani). Fiind preocupați de problemă, organizația a publicat un clasament al celor mai căutate abilități pe piața muncii în 2015, respectiv previziunea pentru 2020.

Iată cum arată clasamentul din 2015, în ordine:

  1. Rezolvarea problemelor complexe
  2. Coordonarea cu ceilalți implicați
  3. Managementul personalului
  4. Gândirea critică
  5. Negocierea
  6. Capacitatea de efectuare a controlului calității
  7. Orientarea către servicii
  8. Capacitatea de a judeca și a lua decizii
  9. Ascultarea activă
  10. Creativitatea

Într-un articol viitor vă voi detalia și vorbi mai pe larg despre clasamentul proiectat pentru anul 2020. Acum mă voi opri la câteva detalii.

World Economic Forum atrage atenția că cel mai mare salt în clasament îl va avea creativitatea. Va urca de pe locul 10, pe 3. Ceea ce ar mai fi de subliniat este că două din cele zece abilități din clasamentul de mai sus vor dispărea din top 10: capacitatea de efectuare a controlului calității și ascultarea activă.

În clasamentul din 2020 intră două abilități noi: flexibilitatea cognitivă (care intră pe locul 10) și inteligența emoțională (care intră direct pe locul 6).

Iar proiecția pentru 2020 arată cam așa:

  1. Rezolvarea problemelor complexe
  2. Gândirea critică
  3. Creativitatea
  4. Managementul personalului
  5. Coordonarea cu ceilalți implicați
  6. Inteligența emoțională
  7. Capacitatea de a judeca și a lua decizii
  8. Orientarea către servicii
  9. Negocierea
  10. Flexibilitatea cognitivă

Primele concluzii – în epoca tehnologiei, miroase a umanitate

crowd human silhouettesDispariția controlului calității este explicat de avansul inteligenței artificiale. Revoluția 4.0 propune lanțul de producție complet autonom. Inclusiv controlul calității, o activitate care necesită multă atenție, care se bazează pe niște algoritmi, dar care în esență este tot o activitate repetitivă. Iar algoritmii pot fi programați. Iată deja o sugestie asupra viitorului pieței muncii: dispariția controlorilor de calitate.

Ascultarea activă dispare nu pentru că nu ar fi necesară, ci pentru că va fi considerat implicit prezentă în condițiile în care în clasament intră două abilități non-tehnice. Inteligența emoțională include toate componentele umane de relaționare (comunicare verbală și non-verbală în toate formele, cu alții și cu sinele), iar flexibilitatea cognitivă înglobează absorbția de informații din toate sursele posibile.

Deci, trebuie să ne culegem informațiile din cât mai multe surse, să comparăm și să gândim cu mintea noastră, cât mai deschisă la posibilități. Să nu negăm că avem emoții și să nu încercăm să le reprimăm, ci să le identificăm, să le înțelegem și să le folosim drept atuuri, nu slăbiciuni.

Cu alte cuvinte, ni se cere să gândim și să simțim. Curios, într-o lume din ce în ce mai tehnologizată, nu?

Creativitate versus tehnologie. Ghid practic al prejudecăților

tohether we create graffityCreativitatea este atributul creatorului. Cum este teatralitatea atributul teatrului, adică unitatea după care se măsoară calitatea unei piese de teatru. Creator este cel care generează un rezultat original și funcțional, folosind resursele pe care le are. Deși arta nu are încă o definiție, ceea ce numim creator seamănă izbitor cu ceea ce se înțelege prin termenul „artist”.

Creatorul nu inventează resurse, el le folosește. Un creator nu inventează deplasarea rapidă, el crează mașini, trenuri și avioane. Mai bune, mai practice, mai eficiente, mai personalizate. Henry Ford spunea că dacă la vremea aceea ar fi întrebat oamenii ce și-ar dori ca să se deplaseze mai repede, ar fi răspuns „cai mai rapizi”!

Creatorul nu inventează domenii. El lucrează cu conceptele unui domeniu, în căutarea unei soluții mai bune. Inginerul adevărat este un creator, nu un maistru executant. Arhitectul nu este constructor, scenograful nu este meșter, IT-istul nu este mecanic. Tâmplarul nu este un tăietor de lemne, frizerul nu este debitator de păr, iar avocatul nu e o bază de date de legi.

Fiecare domeniu presupune o parte de creație și una de execuție. Cea de-a doua este rezervată roboților. De ce? Pentru că așa vrem. În căutare de frumos, de sens, de emoție, de libertate, vrem să creăm. Vrem etica muncii, nu randament per rutină. Și avem nevoie de oameni cât mai creativi care să îi poată programa pe roboții care preiau sarcinile pe care noi de fapt nu le vrem. Ca să avem mai mult timp pentru noi și cei dragi.

Un pictor nu doar crează ceva, ci este foarte fluent în utilizarea pensulelor, cunoaște în detaliu tipurile de vopseluri, cunoaște fizica culorilor și anatomia formelor din lumea aceasta. Altfel n-ar putea picta. Un scriitor este un excelent observator; înțelege mecanismele socio-politice, economice, nuanțele culturale și este un avid explorator de cuvinte și expresii. Altfel n-ar putea scrie. Un sculptor cunoaște materialele, cu proprietățile lor, este prieten cu o mulțime de unelte și are o condiție fizică încercată de provocări.

Creativitatea – abilitatea care ne va asigura job-urile în viitor

hands splashed with dark paintDacă roboții vor prelua partea repetitivă de execuție, ce ne mai rămâne? Am cultivat ani de zile oameni care să fie excelenți executanți. Pentru că n-avea cine să facă treaba asta. Cei ce-o făceau cel mai bine erau cei mai apreciați. Ne-am străduit mult timp să devenim mai umani, așa că am inventat roboții.

Dar executanții excelenți, ce fac? Crează! Care e diferența dintre o mașină ieșită din linia de producție și cea făcută într-un atelier artizanal? În primul rând, prețul! Cea de-a doua va fi mult mai scumpă. De ce?

Pentru că artizanatul presupune meșteșug creat cu artă! Oamenii care stăpânesc foarte bine regulile, standardele, se pot juca cu ele. Drept urmare, pot executa la comandă, după gustul clientului și nu după limitele benzii de producție.

Dar sunt și riscuri. Dacă merge prost, reputația personală a creatorului e în joc. E una să stai față în față cu creatorul și alta cu reprezentantul unui concern. E una să fie o mașină stricată din 50000 de pe bandă și alta când strici una din cele 5 comenzi pe care ți le permiți să le iei.

Deci: ce vrea piața muncii în viitor? Oameni mai asumați. Care fac puțin și foarte bine. Care fac lucruri care schimbă. Care prin munca lor dau libertății noi dimensiuni.

Cum antrenăm creativitatea? Este creativitatea un talent, sau o deprindere?

flea market from abovePentru că este o noțiune atât de largă, creativitatea este strict legată de domeniul în care se învârte un om. Pentru că depinde de resursele din domeniul respectiv.

Copiii sunt însă mai susceptibili la acțiuni mai generale. Fiind în plină dezvoltare și descoperire, traseul lor în viață ar fi ideal dacă s-ar forma în urma înclinațiilor naturale ale lor, respectiv bazate pe talentele native. Restul e muncă și curiozitate. Cum aflăm însă traseul lor?

Varianta cea mai cuprinzătoare o reprezintă activitățile care implică cele mai multe resurse din domenii diferite. Până acum piața muncii s-a ocupat cu o super-specializare, astfel încât e greu să punem copilul pe un făgaș fără să ignorăm alte posibilități.

De fapt, aici intervine rolul artelor. Dacă există o prejudecată care să funcționeze cât de cât, relația dintre arte și creativitate este într-adevăr strânsă. Nu poți să faci artă fără să fii creativ. Deci, ideal ar fi să studiem arte. Nu degeaba muzica și desenul sunt în programa școlară. Dar e de ajuns? E bine așa? De ce nu încep la grădiniță cu condensatori și magneți, cu legislație comunitară, sau cu anatomie?

Ar putea cineva să creeze doar pentru că are talent?

Artele, școala și piața muncii – un pic de teorie

vintage black typewriterDupă cum spuneam, în general la școală se studiază desen și muzică. La ce bun? Ce facem cu copiii fără talent la muzică sau pictură? Depinde cum se predau aceste materii. Desen înseamnă și pictură, dar și grafică. Dar desenul tehnic? Muzica e de atâtea feluri. Sunt în programă pentru cultura generală?

Filmul e o artă. Se cheamă artă cinematogfarică și chiar la noi există facultăți de profil. E valabil și pentru teatru, o facultate care livrează nu doar actori, ci o groază de specialiști, unii migrând chiar spre publicitate. Deci e ceva serios. Spuneți-mi un om, adult sau copil care să nu fi văzut un film. Deci, câte arte sunt și care merită studiate de mai devreme?

Mulți își imaginează că a fi artist este o activitate frivolă apreciată de oameni cărora le place să se afișeze excentric și/sau pretențios. Dar știați că arhitectura este o artă? Deloc simplă. Arhitectura presupune exercițiu tehnic și artistic pe mai multe planuri. Unui arhitect i se cere să cunoască nu doar desen, ci și materiale și structuri de rezistență, să facă devize, să cunoască legislație, geometrie descriptivă sau istorie. Cât de frivol îți permiți să fii dacă vrei să fii arhitect?

Iată o listă a artelor: arhitectură, pictură, grafică, sculptură, fotografie, teatru, cinematografie, coregrafie (dans), elocvență (arta discursului), muzică, literatură (cu genurile epic, liric și dramatic).

boy sitting while holding electronic device partCe legătură au astea cu piața muncii? În afara meseriilor direct derivate (arhitect, pictor, scriitor, actor etc.), toate artele necesită abilități cerute în celelalte meserii. Să știi să scrii bine poate face diferența dintre un marketer bun și unul excelent. Să desenezi bine face diferența dintre un designer de produs bun și unul extraordinar, sau dintre un inginer bun și unul de top. Discursul bun deosebește un avocat foarte bun de unul excepțional ș.a.m.d.

Nu dați timpul pe prostii, duceți arta la copii!

Arta este comunicarea neagresivă a realităților. N-a fost niciodată altceva. Iar faptul că unele opere dăinuie peste decenii sau secole înseamnă că temele propuse sunt încă actuale. Caragiale este exemplul nostru de căpătâi.

Artele se alimentează din abilități necesare oriunde, oricând. Viitorul plin de roboți și aplicații deschide cea mai bună oportunitate posibilă: să fim liberi să ne ocupăm de noi! Una dintre diferențele fundamentale dintre inteligența umană și cea artificială stă în creativitate.

team word with figurinesDacă încă nu s-au conturat lucrurile, dacă nu iese nimic în evidență dintre toate abilitățile, dacă vreți să antrenați cât mai multe, bazați-vă pe teatru.

Teatrul reunește toate celelalte arte. Nu există spectacol de teatru fără muzică, coregrafie (dans, mișcare scenică), discurs (actorie, elocvență), desen (scenografie), execuție de costume și decoruri (arhitectură și design, respectiv inginerie și meșteșug), fără lumini, fără scenariu (dramaturgie), fără concepte și teme propuse (regie, scenografie, dramaturgie), fără relații între cei care execută toate aceste lucruri (comunicare, lucru în echipă). Și trebuie să repeți destul încât să livrezi eficiență. Pentru că produsul final, spectacolul, nu permite duble. O dai în bară, suporți consecințele imediat!

Apoape că atunci când spui teatru, completezi un CV cu tot ce trebuie. Profitați de el. Profitați de arte!

Tikaboo și-a propus să unească trecutul, prezentul și viitorul. Aruncați un ochi pe produsele noastre. Haideți să descoperim împreună calea spre viitor, aflând de unde venim și ceea ce suntem!

Fiți curioși!

Vă pregătesc o serie de articole legate de problemele pe care le-am ridicat aici. Stay tuned!


Dan,

Cel care pune întrebări

This Post Has One Comment

  1. Margareta Ana Radu

    De ce nu ati fost prezenti acum 20 de ani ?! Acesta este regretul meu ,dar nu e prea tarziu ,tot mai avem ce invata de la voi !

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes