Nu am nici timpul necesar, nici răbdare, nici nu ştiu cum să procedez, sunt şi singură în majoritatea timpului. Nu mai ştiu ce să fac… Fiica mea se plânge că nu are prieteni şi nu ştiu cum să o ajut. Vreo idee?

Iată mesajul pe care l-am primit zilele trecute – şi care m-a motivat să scriu acest articol. Vreau să vorbim despre cum putem ajuta copilul să îşi facă prieteni.

În calitate de părinți, cu siguranţă le putem oferi copiilor noștri instrumente şi strategii plăcute şi creative – prin care să-i ajutăm să îşi găsească singuri prieteni şi să se bucure, împreună, de copilărie.

Cum îţi ajuţi copilul să îşi facă prieteni

Există câteva abilităţi de care copilul are nevoie pentru a putea interacţiona armonios cu ceilalţi – şi a putea realiza legături frumoase şi durabile. Iată câteva metode simple prin care îl poţi ajuta pe cel mic să se bucure de prietenie.

1. Nu îl forţa să fie pe placul tuturor

În încercarea de a-şi integra copilul cât mai bine într-un grup, la locul de joacă, la grădiniţă sau la şcoală, foarte mulţi părinţi îl împing pe acesta să facă, încă de mic, compromisuri. Într-un atelier de teatru susţinut înainte de Crăciun, un băieţel de 5 ani a spus, fără oprelişti, că nu e în regulă să fii sincer, nici măcar în cadrul unui joc de actorie, pentru că astfel nu te va mai plăcea toată lumea – şi nu vei mai avea prieteni.

O idee care…în mod cert nu îi aparţinea lui. Recunosc, nu am ştiut cum să reacţionez, aşa că am luat de la zero teoria artei şi a teatrului, îmbinată cu ceea ce trăim zilnic, şi am încercat să îi explic cât de important e să fii sincer, autentic, să te arăţi aşa cum eşti, fără teamă, pentru că atunci vei şti exact cine te place şi te iubeşte pentru ceea ce eşti.

Dar părea dificil să îi explic asta unui copil de 5 ani, să îl conving de faptul că nu e o soluţie să joace permanent un rol…pentru a-şi face prieteni. Pentru că prietenii sunt cei care te văd aşa cum eşti – şi te iubesc exact pentru asta. Iar uneori reacţiile noastre nu ne pot încadra în categoria omului rău sau aceea a omului bun.

A început să plângă şi mi-a spus că mereu se străduieşte să fie plăcut de toată lumea, iar acest lucru e destul de obositor. Mi s-a părut foarte matur, prea matur pentru vârsta lui.

Dragă mami, te rog să nu-l forţezi să fie pe placul tuturor – pentru a-şi face prieteni. Prietenia sinceră înseamnă acceptarea sinelui autentic. Dă-i voie să îşi găsească prietenii alături de care să se simtă fericit, liber şi în siguranţă.

2. Cursuri recreative

Cursurile recreative îl ajută pe copil să întâlnească alţi copii cu pasiuni şi interese comune. O oră de teatru, muzică, înot sau tenis, o dată pe săptămână, ar putea fi o modalitate simplă şi plăcută de a cunoaşte persoane noi, de a putea intra în vorbă mai uşor, datorită intereselor comune şi de a lega prietenii.

copii care citescŞi în acest caz, iată, este important să susţinem copilul să practice activităţile care îi fac plăcere şi care îl ajută să se simtă în largul său.

3. Voluntariat

Acţiunile de voluntariat aduc la un loc copiii dornici să împartă din talentul lor cu ceilalţi, să îşi ofere darurile şi celor mai puţin norocoşi. Într-un astfel de context, este mult mai uşor să îl ajuţi să interacţioneze cu alţi copii, empatici şi ei, dornici să se implice şi să realizeze lucruri împreună.

În plus, în cadrul acţiunilor de voluntariat există numeroase sarcini care presupun lucrul în echipă, un mare plus pentru crearea de legături frumoase.

Puteţi încerca să oferiţi o mână de ajutor adăposturilor pentru animale abandonate, puteţi participa la curăţenia de primăvară – sau puteţi descoperi noi oportunităţi creative. Nu trebuie să faci tu nimic, ci doar să îl îndrumi pe cel mic către mediul în care se regăseşte şi se simte liber. Acolo se va putea deschide şi îşi va putea face prieteni noi.

4. Încredere în sine, empatie şi deschidere

Câteva dintre caramizile care construiesc inteligenţa emoţională sunt: încrederea în sine, empatia şi deschiderea către noi oportunităţi. Ajutând copilul să fie încrezător în sine, explicându-i importanţa empatiei şi a deschiderii, acesta va înţelege cum să interacţioneze. Altfel spus… va învăţa ce înseamnă şi inteligenţa socială.

copii prieteni

E în regulă să împartă jucăriile lui şi cu alţi copii, e benefic să îi privească pe ceilalţi cu deschidere şi să îi ajute atunci când simte că o poate face, e sănătos să fie amabil, însă… întotdeauna cu sinceritate.

Copiii sunt autentici şi vulnerabili în mod natural, însă tendinţa adulţilor, din dorinţa de a-i proteja, este aceea de a-i feri de anumite tipuri de interacţiune.

Hai să le dăm voie să îi trateze pe toţi ceilalţi cu iubire, indiferent de notele pe care le au la şcoală, indiferent de hăinuţele pe care le poartă. Hai să îi învăţăm să preţuiască mai mult ce pot împărtăşi cu oamenii, să îi cunoască sincer – fără să îi eticheteze.

Din păcate, mulţi copii au dificultăţi în a-şi face prieteni noi… tocmai pentru că ei ştiu deja ce categorii ar trebui să respingă şi în ce categorii ar trebui să îşi găsească locul. E o situaţie pe care o întâlnim frecvent în şcoli, dar care nu aduce avantaje nimănui, în realitate.

5. Lansează o provocare

Privește dificultăţile ca pe oportunităţi de creştere şi depăşire a temerilor. Dacă ai un copil care se teme că va fi respins, care stă pe margine şi se uită la ceilalţi, lansează o provocare.

Propune-i să intre în vorbă cu 2-3 copii pe care îi place mai mult şi să vadă ce se întâmplă. Poate a fost respins o dată, poate se va întâmpla şi acum, însă depăşirea temerilor înseamnă şi vindecarea lor. Explică-i că e posibil să fie respins, iar asta nu înseamnă că are el o problemă, ci trebuie doar să încerce până când va găsi persoanele care să rezoneze cu el. Dar încurajează-l, explicându-i că e la fel de posibil să îşi facă imediat prieteni noi. Fii alături de el şi ajută-l să obţină o perspectivă mai plăcută asupra lucrurilor.

Ce ar mai trebui să ştii

Abilitățile sociale nu sunt un dar natural – în cazul tuturor copiilor. Copiii impulsivi acționează adesea în moduri care îi împiedică să îşi facă prieteni, susţine dr. Mary Rooney, psiholog specializat în tulburările comportamentale ale copiilor şi adolescenţilor. Copiii agresivi au adesea dificultăţi în a-şi face prieteni, tocmai  pentru că au dificultăţi şi în a-şi controla impulsurile – şi doresc să conducă întotdeauna, să stabilească regulile pentru toţi ceilalţi copii. De aici şi marginalizarea. Însă totul poate fi îmbunătăţit: cu răbdare şi înţelepciune.

Dacă vrei să îţi ajuţi copilul să îşi dezvolte inteligenţă emoţională şi socială, îţi recomand cartea Copilul tău este un geniu, ghidul minune care te ajută să te descoperi şi să îl îndrumi pe cel mic către exploatarea potenţialului său maxim.

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes