Cum îi înveţi pe copii abilităţi de rezolvare a problemelor

Copiii noştri se confruntă zilnic cu diverse probleme: acasă, la grădiniţă, la şcoală ori la locul de joacă. Mai mult, pe măsură ce copiii cresc, problemele devin mai complexe, mai greu de rezolvat iar ei sunt mai mult timp departe de noi, oamenii care îi iubesc şi pe care se pot baza.

Ca părinţi, educatori sau profesori nu putem fi acolo întotdeauna pentru a rezolva problemele care apar în vieţile copiilor noştri. Şi, ştiţi ceva?! Nici nu este acesta rolul nostru.

Rolul nostru este să ne învăţăm copiii să-şi rezolve singuri problemele. Astfel vor putea deveni încrezători, capabili, independenţi şi de succes.

De altfel, conform World Economic Forum, în 2020 abiltatea de a rezolva probleme complexe va deveni cea mai importantă abilitate de care un adult are nevoie în carieră.

Iar abilitatea de a depăși eficient și creativ problemele este la fel de importantă pentru o viața personală împlinită, pentru relații personale și sociale armonioase, ca și pentru o carieră de succes.

Un copil nesigur pe el, care cere tot timpul ajutorul și aprobarea mamei sau a tatălui și care are nevoie constantă de sprijin, se va descurca mult mai greu în viață comparativ cu un copil îndrăzneț, energic, capabil să treacă peste nesiguranță, greșeli sau frustrări și să vină cu soluții creative.

Vestea bună este că indiferent de cum se comportă copilul tău acum, și indiferent ce vârstă are, îl poți ajuta să devină creativ, energic, independent și îndrăzneț.

Cum anume? Citește cu atenție și vei descoperi mai jos!

Crearea unui mediu care favorizează rezolvarea de probleme:

  1. Faceţi-vă gândirea vizibilă. Gândiţi cu voce tare. Ori de câte ori apare o problemă, începeţi să gândiţi cu voce tare, s-o definiţi, să exprimaţi emoţiile şi gândurile voastre despre problemă, să formulaţi posibile soluţii. Nu uitaţi că ai noştri copii învaţă cel mai bine urmărindu-ne pe noi, astfel că aveţi ocazia, cu fiecare problemă care vă apare în cale, să le arătaţi celor mici variante de rezolvare, atitudini şi principii faţă de probleme, în general.
  2. Încurajaţi întrebările şi scenariile „ce-ar fi dacă”. Ştiu că te dor urechile la cât vorbesc copiii şi te-ai săturat de cele 539 de întrebări pe care le pune copilul zilnic. Totuşi, prin întrebări copilul încearcă să adune informaţii, să umple golurile care-l ajută să emită ipoteze, să găsească soluţii… să gândească!
  3. Greşelile sunt acceptate, sunt etape normale şi necesare pentru învăţare şi progres. Copiii învaţă cel mai bine experimentând, prin metoda încercare şi eroare. Închipuiţi-vă că încercaţi să învăţaţi un copilaş de 1 an să meargă: îi povestiţi, îi desenaţi, îi arătaţi cum se face… degeaba. El va încerca şi va cădea de sute de ori înainte de a putea merge fără ajutor. Însă pentru a învăţa are nevoie de încurajările noastre, de susţinere şi …de greşeli.Cum îi înveţi pe copii abilităţi de rezolvare a problemelor 9
  4. Implicaţi-i în luarea deciziilor, cereţi-le părerea.  Ori de câte ori ne exprimăm aprecierea faţă de acţiunile copilului sau îi cerem părerea în diverse situaţii – chiar probleme de „oameni mari” – aceştia vor simţi că sunt importanţi, că au ceva de spus şi sunt valorizaţi astfel că vor prinde curaj şi încredere în propriile forţe.
  5. Nu le daţi răspunsul/rezolvarea pe tavă. Mult prea des noi, părinţii, avem tendinţa să-i supraprotejăm pe copii, să facem lucruri în locul lor pe care ei sunt perfect capabili să le facă (că vor avea ei timp să muncească când vor fi la casa lor), să îi salvăm de lucrurile grele şi neplăcute, să îi ajutăm chiar şi atunci când nu ne cer acest lucru. Însă această atitudine, deşi pornită din intenţiile cele mai bune, nu încurajează competenţa sau încrederea în sine a copilului şi, în faţa unei probleme, copilul va încerca mereu să plaseze responsabilitatea găsirii soluţiei pe umerii altcuiva.
  6. Nu există un singur răspuns, o singură soluţie! Fiecare dintre noi are propriul mod de a face lucrurile şi de multe ori le servim copiilor soluţiile corecte, pe care noi le vedem cele mai potrivite, simple, la îndemână. Însă pentru a încuraja flexibilitatea şi rezolvarea creativă a problemelor, merită să facem eforturi pentru a ne păstra gândirea deschisă, a asculta şi analiza, împreună cu al nostru copil, mai multe variante şi idei, fie ele şi diferite de ale noastre.
  7. Folosiţi orice problemă ca oportunitatea de învăţare. Nu e nevoie să fabricăm probleme sau situaţii provocatoare pentru a-l învăţa pe al nostru copil abilităţi de rezolvare a problemelor. Acestea apar la tot pasul, noi trebuie doar să fim conştienţi şi să le privim ca pe momente de învăţare, momente când este esenţial să ne păstrăm calmul şi să ghidăm copilul cu tact şi strategii potrivite vârstei şi nivelului său de dezvoltare.

Strategii pentru rezolvarea de probleme pe vârste

3-5 ani – ghidare emoţională

Cum îi înveţi pe copii abilităţi de rezolvare a problemelor 10În anii fragezi ai copilăriei, când tantrumurile sunt modalităţile cele mai uzuale de descărcare a bagajului emoţional, este foarte greu pentru un copilaş de câţiva anişori să se gândească constructiv la găsirea de soluţii dacă nu poate să-şi gestioneze emoţiile, mai întâi.

Vă prezentăm mai jos procesul de ghidare emoţională creat de Dr. John Gottman, renumit psiholog şi cercetător.

Pentru crearea unui mediu de siguranţă emoţională primul pas constă în denumirea emoţiilor, dezvoltarea unui vocabular al emoţiilor.  Acceptarea tuturor emoţiilor este esenţială în dezvoltarea mecanismelor de gestionare a acestora. Pentru a afla mai multe despre emoţii, despre clasificarea lor şi creşterea inteligenţei emoţionale, puteţi citi articolul acesta.

Procesul de ghidare emoţională, pentru copiii de 3-5 ani:
  • Pasul 1 : Numirea şi validarea emoţiilor. Când al tău copil este supărat (aici avem şansa să exersăm alfabetizarea emoţională, şi să denumim cât mai multe emoţii, începând cu cele primare), îl ajutăm să-şi proceseze emoţia, s-o înţeleagă.  Poţi spune: „Înţeleg că eşti supărat pentru că Marc ţi-a smuls jucăria…”
  • Pasul 2: Procesarea emoţiilor. Aici putem ghida copilul către calmare, către liniştirea corpului şi a minţii, către zona verde de echilibru (mai multe despre zona verde şi despre dezvoltarea unui creier receptiv citiţi aici) şi către creierul superior, unde poate gândi, rezolva probleme şi a creşte.
  • Pasul 3: Rezolvarea problemelor. Încurajaţi copiii să se gândească la posibile soluţii la problemă, încercând să ascultaţi mai mult decât să vorbiţi. Există mult mai multe şanse ca ei să implementeze acele soluţii pe care le-au propus ei!

Pentru a-i ajuta pe copii să vorbească limbajul emoţiilor şi să-şi dezvolte abilităţile de rezolvare a problemelor, vă propunem jocul EQ Game – Alfabetul inteligenţei emoţionale , primul joc de societate din România creat special pentru dezvoltarea inteligenţei emoţionale.

Cum îi înveţi pe copii abilităţi de rezolvare a problemelor 11Jocul a fost gândit iniţial pentru intervalul de vârstă 4-12 ani şi îi ajută pe copii să capete un vocabular al emoţiilor, să comunice mai eficient , să îşi dezvolte creativitatea şi încrederea în forţele proprii precum şi să-şi îmbunătăţească abilităţile de rezolvare de probleme şi rezilienţa.

Vestea bună de-abia acum vine. Nu demult am regândit jocul astfel încât să fie jucat cu plăcere de întreaga familie pentru că şi noi, adulţii, avem nevoie să ne cultivăm inteligenţa emoţională şi putem s-o facem acum într-un mod distractiv, alături de copii.

Pentru a afla mai multe despre importanța inteligenței emoționale, accesaţi linkul:  https://tikaboo.ro/EQ-Game

5-7 ani – proces de rezolvare a problemelor în 5 paşi

Cum îi înveţi pe copii abilităţi de rezolvare a problemelor 12

  • Pasul 1: Ce simt? Cum am subliniat şi la ghidarea emoţională, mai sus, identificarea emoţiilor şi numirea lor, îi ajută pe copii – şi nu numai pe ei – să-şi păstreze echilibrul şi să poată gândi limpede, să cântărească opţiuni şi variante fără a fi blocaţi de furtuni emoţionale.
  • Pasul 2: Care este problema? Definirea corectă şi cât mai detaliată a problemei, ajută copilul să aibă o imagine clară a situaţiei. Atenţie, încercaţi să staţi departe de judecăţi şi găsirea de vinovaţi, simpla descriere a stituaţiei va determina copilul să îşi asume responsabilitatea mai mult decât sentimentul vinovăţiei sau critica.
  • Pasul 3: care sunt soluţiile? Încurajaţi-vă copilul să vină cu cât mai multe soluţii; nu este nevoie să fie soluţii bune, povestiţi-le copiilor despre tehnica brainstorming-ului şi încurajaţi creativitatea.
  • Pasul 4: Ce s-ar întâmpla dacă…A venit vremea evaluării fiecărei soluţii, a cântăriri consecinţelor, a punctelor slabe şi a celor forte.
  • Pasul 5: Pe care s-o încerc? A venit timpul să încerce una dintre soluţii. Este posibil ca aceasta să nu funcţioneze. Este important să încurajăm perseverenţa şi dorinţa de a rezolva problema, astfel că se poate trece la încercarea unei alte strategii, şi evaluarea motivelor pentru care prima variantă nu a reuşit.
7-9 ani – descompunerea problemei în părţi mici

Pe măsură ce copilul creşte va întâmpina probleme din ce în ce mai mari. Este o idee bună să-l învăţaţi să descompună orice problemă în părţi mai mici, ce pot fi mai bine înţelese şi gestionate.

Pentru a-l ghida prin acest proces de rezolvare a problemei, folosiţi ascultarea şi întrebările deschise pentru a ajunge la cauza problemei şi la diverse strategii de rezolvare.

Să zicem că al vostru copil nu se înţelege bine cu colegul de bancă.

Întrebaţi:

  • Spune-mi mai multe despre colegul tău?
  • Povesteşte-mi care sunt lucrurile care îţi plac la el, dar cele care te enervează?
  • Ce aţi putea face pentru a vă rezolva neînţelegerile?
  • Ce crezi că se va întâmpla când vă vedeţi mâine?

După încercarea uneia dintre soluţii:

  • Ce ai învăţat din această situaţie?
  • Care a fost partea cea mai uşoară? Dar cea mai grea?
  • Ce ai face diferit data viitoare?

Arătaţi-le copiilor voştri – de peste 4 ani – videoclipul de mai jos unde 2 persoane rămân blocate în momentul în care scările rulante pe care urcau, se strică.  Vă garantăm o porţie bună de râs şi o ocazie excelentă de a discuta despre modul în care alegem să privim problemele.

Video: Scările rulante stricate.

Cu toţii ne simţim câteodată „blocaţi” în faţa problemelor noastre, fie ele mici sau mari însă prin dezvoltarea unei atitudini deschise, a curajului de a încerca şi de a greşi, de a fi creativ şi jucăuş, putem învăţa să ne deblocăm şi să ne bucurăm de modul nostru de rezolvare a problemelor.

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes