Cum comunicăm cu un preadolescent?

Preadolescența

Este o perioadă de înflorire magică, dar, la fel ca toate tranzițiile uriașe din viața copiilor noștri, sunt pline de suișuri și coborâșuri.

Prin definiție, copiii la această vârstă prezintă comportamente inconsistente, inconsecvente. Acum sunt fericiți, iar în următorul moment, plâng.

Acum, sunt afectuoși și iubitori, pe urmă, îți resping părinții. Deodată se simt invincibili, ca ulterior să se simtă invizibili.

Părinții preadolescenților trebuie să se pregătească pentru această perioadă cu multă răbdare, empatie și susținere continuă, în ciuda tuturor comportamentelor preadolescentului.

Ca și în cazul părinților de copii mai mici, părinții (preadolescenților) care nu își acceptă și negociază mereu independența înfloritoare a copilului lor, îl invită pe acesta la răzvrătire sau, chiar mai rău, la înșelăciune.

Pericole

Cel mai mare pericol pentru preadolescenți este pierderea conexiunii cu părinții, în timp ce se zbat să-și găsească locul și să se integreze în anturaje de vârsta lor.

Cel mai mare pericol pentru părinți este încercarea dominării copiilor prin putere; nu prin conectare, erodându-și astfel legătura și pierzându-și influența asupra copilului în timp ce aceștia devin adolescenți.

De obicei, între vârstele de 9 și 12 ani, copiii noștri drăguți odată dispuși să stea la noi în brațe și să-și împărtășească secretele. Doresc brusc să aibă cât mai puțin de-a face cu noi sau deloc.

Un copil în preadolescență nu este aceeași persoană care a fost acum un an sau doi. S-a schimbat: fizic, cognitiv, emoțional și social.

El dezvoltă o nouă independență și poate chiar vrea să vadă cât de departe poate împinge limitele stabilite de părinți.

Ceea ce poate să nu știe este că are nevoie de tine la fel de mult ca oricând. Pentru că relația puternică dintre părinți și copii poate să creeze o scenă benefică pentru o adolescență mai puțin turbulentă.

Dar nu va fi ușor, pentru că tu, ca părinte, trebuie să respecți nevoia copilului de a avea o autonomie mai mare. Pentru a crea o relație de succes cu această versiune “actualizată” a copilului tău.

Iată câteva idei care te vor ajuta să comunici eficient cu al tău preadolescent:

1.Nu te simți respins de noua lui independență

Este normal pentru copii ca la această vârstă să înceapă să se detașeze câte puțin de părinți. Și să petreacă din când în când timp cu prieteni de vârsta lor.

Părinții consideră de multe ori retragerea pre-adolescentului ca pe o respingere și iau totul prea personal.

Evită să controlezi totul, să știi totul, pentru că aceste lucruri îl vor îndepărta și mai mult pe preadolescentul tău.

2. Petreceți timp special împreună

Este adesea dificil să îi faci pe pre-adolescenți să se deschidă și să vorbească despre emoțiile lor sau despre lucrurile cu care se confruntă.

Ar fi ideal ca o dată sau de două ori pe săptămână să îți faci timp să ieși undeva cu preadolescentul tău. Iar în acest timp pe care îl veți petrece împreună, să îi oferi o atenție nelimitată, să nu lucrezi sau să trimiți mesaje.

În acest sens, nu vă îmbunătățiți doar relația, ci și învățați abilitățile interpersonale care vor fi cruciale în viitor.

Poți găsi multe idei interesante în cartea ”Copilul tău este un geniu”, scrisă de colegul nostru Florin împreună cu domnul profesor Florian Colceag (numit și ”antrenorul de genii”).

Cum comunicăm cu un preadolescent? 1

3. Încearcă o abordarea indirectă

Când au fost mai mici, puteai să îi adresezi întrebări directe.

  • Cum a fost la școală?
  • Cum a fost la test?
  • Cum te simți?

Acum, abordarea directă – bombardarea cu întrebări despre școală și ziua lor – nu funcționează. Deodată simte aceste întrebări copleșitoare și intruzive.

Încearcă abordarea indirectă și poziționează-te ca un ascultător. Dacă stai jos, fără să pui întrebări și doar ascultați, este mai probabil să obții informațiile pe care dorești să le afli.

Această abordare le transmite copiilor mesajul ca” acesta este un loc unde pot veni și vorbi și am permisiunea de a spune ceea ce gândesc sau simt “.

Uneori îi vei putea ajuta sau le vei putea oferi sfaturi – dar nu încerca să îi presezi sau să le rezolvi toate problemele.

Alteori vei fi acolo doar pentru a empatiza la greutatea care o întâmpină în acele momente.

4. Nu îl judeca

La această vârstă, copilul tău te urmărește foarte atent pentru a auzi cât de rațional sau critic ești.

Din modul în care vorbești despre copiii altor persoane; în special, copiii care intră în necazuri – cum se îmbracă acea fată sau dacă băiatul are bune maniere sau obiceiuri proaste; de aici își ia indiciile despre ce să împărtășească sau ce să ascundă de tine. De aici el decide dacă ești sever sau critic.

5. Urmăriți împreună emisiuni televizate, video-uri pe youtube sau orice altceva care îi place

O posibilitate foarte bună de a te conecta cu preadolescentul tău este să vizionezi împreună cu el ceea ce îi place; să râdeți împreună; să vorbiți despre ce ați văzut.

6. Nu îți fie teamă să începi conversații despre sex și droguri

Realitatea nefericită este că mulți dintre copii încep să experimenteze drogurile și alcoolul începând cu vârsta chiar de 9-10 ani.

La această vârstă se dezvoltă și sexualitatea, de aceea este important să construim împreună cu preadolescentul nostru o bază solidă și să îi oferim informații adecvate dezvoltării sale.

7. Nu reacționa exagerat

Nu face o tragedie din ce i se întâmplă copilului tău, ajută-l să găsească soluții sau fii alături de el până depășește momentul care i-a provocat suferința.

8. Nu fii surprins dacă fiica sau fiul tău/ta dezvoltă un anumit grad de anxietate sau dependență

Nu este deloc neobișnuit ca preadolescenții să se teamă de toate schimbările din corpul lor, presiunile de la egal la egal sau de teama de a se separa de mama și tata.

Acest lucru este cel mai adesea exprimat ca separare sau anxietate de separare, și dacă îi lași spațiul de care are nevoie, dacă empatizezi cu el, probabil că nu va dura mult timp.

Schimbările de dispoziție și iritabilitatea sunt frecvente în anii preadolescenței, în special în cadrul familiei.

Presiunile sporite la școală și în cadrul grupurilor de vârstă, împreună cu confuzia și anxietatea asupra pubertății, sunt adesea motive pentru creșterea emoționalității preadolescenților.

Menținerea limitelor privind modalitățile acceptabile de a interacționa și de a-și exprima emoțiile; inclusiv prin acordarea timpului copiilor singuri, cu muzică, cărți sau sport; pentru a vă liniști și pentru a obține o perspectivă; îți va ajuta copilul să învețe să-și dirijeze și să-și gestioneze emoțiile. Permiterea unor ieșiri adecvate este importantă. La această vârstă, expresiile fizice sau creative sunt încurajate.

9. Comunicați cu bunătate și respect

Preadolescenții pot spune sau pot face lucruri care sunt scandaloase sau înspăimântătoare sau ambele.

Oricât de tare copilul îți apasă butoanele, este mai bine să răspunzi calm.

Respectul și controlul de sine pe care îl afișezi în discuțiile cu copilul tău se pot reflecta într-o bună zi în conversațiile lui cu ceilalți.

Comunicarea cu respect, de asemenea, înseamnă să eviți să le vorbești de sus preadolescenților. Ei devin din ce în ce mai conștienți de societate și conștienți de evenimentele din lume și apreciază conversațiile atent.

Este ceva natural pentru părinti să-și dorească să-și salveze copiii din calea greșelilor. Dar, pe termen lung, lăsându-i să greșească din când în când, le vor face o favoare.

Copiii văd pe pielea lor ce înseamnă să te porți inadecvat și probabil că nu vor repeta curând aceeași greșeală.

Așadar îți doresc, dragă părinte, să ai o comunicare cât mai eficientă cu al tău preadolescent.

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes