Fiecare părinte are diferite reguli morale și modelele pe care le urmeze în creșterea copiilor. Ca părinți, ne dorim să avem o relație puternică cu adolescenții noștri. Dar uneori, în ciuda bunelor noastre intenții, putem face lucruri care ne distrug aceste relații.

Nici unul dintre noi nu suntem părinți perfecți și toți spunem și facem lucruri pe care dorim să le putem lua înapoi. Asta nu înseamnă că relația ta cu copilul tău este ruinată. Soluția cea mai bună atunci când greșești este să îi ceri scuze copilului și să găsiți împreună o soluție.

Așadar iată care sunt principalele motive pentru care relațiile cu adolescenții noștri au de suferit:

1. Avem așteptări prea mari de la ei

Ca părinți, vrem lucruri minunate pentru copiii noștri. De aceea încercăm atât de mult să îi împingem spre excelență. Dar există o linie între încurajarea excelenței și crearea de așteptări nerezonabile.

Atunci când punem standarde inaccesibile în fața copiilor noștri, riscăm mereu să creștem așteptările atât de mari încât copiii noștri să renunțe.

Iată câteva moduri care arată că adolescentul tău vrea să renunțe pentru că ai prea mari așteptări:

  • începe să se răzvrătească pentru a dovedi că are controlul asupra vieții lui
  • devine hiper-conștient de standardele înalte și va lua măsuri drastice pentru a le realiza (cum ar fi balerina care devine anorexică pentru a-și spori șansele de a fi distribuită în rolul principal).

Trebuie să știm care este echilibru între a ne dori ce este mai bun pentru ai noștri copii și stabilirea unor așteptări care nu pot fi atinse.

Știm că oamenii perfecți nu există. Dar dacă nu vă împărtășiți niciodată defectele personale cu copiii voștri, ei nu au ocazia să vadă cum este să trăiești cu imperfecțiunea.

În schimb, ei cred că normalitatea este să nu faci greșeli, iar prima dată când greșesc, se panichează!

Recunoscându-ți defectele tale, îi dai copilului permisiunea de a face greșeli la rândul său și de a fi imperfect și în același timp îi permiți adolescentului tău să se conecteze cu tine într-un mod mai profund.

Copiii văzând propriile tale succese și eșecuri, vor înțelege că este posibil să aibă o viață bună chiar și atunci când au greșit.

2. Avem prejudecăți

Atunci când îi judeci pe alții care sunt în situații care implică, un consum de marijuana, homosexualitate, religie sau chiar filme, copilul tău poate interpreta cuvintele tale ca pe o critică nedreaptă.

Aceste acțiuni pot fi văzute de adolescenți ca venind dintr-un spirit critic. Este bine să îți exprimi îngrijorarea sau dezamăgirea în aceste situații, dar ai grijă să nu îți judeci copiii sau să vorbești urât despre prietenii lor.

3. Simțim nevoia de a-i controla chiar și atunci când ei deja pot lua deciziile potrivite pentru ei

Ca părinți, vrem să ne protejăm copiii. Face parte din datoria noastră de părinți. Dar dorința noastră de a-i proteja se poate transforma într-un obicei inconștient de control. Și acest obicei ne distruge relațiile cu adolescenții noștri uneori!

Dacă nu dorești să îți controlezi copilul atunci când va fi adult, adolescența este momentul cel mai prielnic să te antrenezi pentru a efectua încet și cu atenție această transferare.

Atunci când adolescenții simt ca mama și tata controlează fiecare aspect al vieții lor, vor începe să se revolte.

Revolta este un efort de a lua înapoi puterea de decizie, chiar dacă deciziile rezultate sunt foarte slabe.

Spre exemplu: Unei fete îi plăceau foarte mult piercingurile, dar părinții ei nu erau de acord ca ea să le poarte. Pentru această adolescentă, piercing și corpul ei au fost o modalitate de a prelua controlul de la părinții ei care (cu bune intenții) au menținut un control strâns peste viața ei. Odată ce părinții au început să-și lase fiica să ia mai multe decizii pe cont propriu, ghici ce? Cumva, acele piercing-uri au început să dispară.

Dacă încerci să îți antrenezi adolescentul pentru viață, controlându-i viața, acum este momentul să faceți tranziția și să scapi de acest motiv distrugător de relații.

4. Îi umilim în public

Nu ar trebui să îți corectezi sau să-ți cerți copilul în public, nici chiar în fața fraților săi. Discutați în privat și rezolvați problema. Umilința publică va aduce mânie și adesea revoltă.

5. Nu le arătăm niciodată că suntem mulțumiți de ei

Adesea, copiii au făcut ceva bun, dar ai vrut să facă un pic mai mult sau să facă ceva diferit. Mai degrabă decât să fi recunoscător sau încurajator, ai răspuns cu:

„De ce nu ai …?”

„Ar trebui să .. …”

“Puteai să…..”

Este o modalitate excelentă de descurajare a copiilor tăi și, în cele din urmă, ei vor renunța la încercarea de a-ți mai face pe plac.

6. Suntem ursuzi și iritabili

Nimeni nu vrea să fie în preajma cuiva care este mereu irascibil și care comentează că nimic nu este bine făcut.

Explică-le copiilor cât de fericit te-ar face să vii acasa într-o bucatarie curate, e posibil ca ei să nu se fi gândit că te deranjează că n-au pus cerealele în dulap, sau poate au fost ocupați și nu s-au gândit la asta!

De asemenea, nu avea așteptări dacă nu le-ai dat instrucțiuni înainte de a pleca.

7. Îi suspectăm adesea

Când ne așteptăm la ce e mai rău de la oameni, ei se conformează de obicei. Dacă tu ca părinte creezi un mediu de reguli rigide, suspiciune și neîncredere, copiii vor fi atrași de acele comportamente periculoase.

Părinții pot păstra măsuri de siguranță fără să-și distrugă relațiile. Spre exemplu e bine să avem computere protejate prin parolă, iar copiii să știe că verificăm în mod regulat istoricul. Nu este faptul că nu ai încredere în copiii tăi, este pur și simplu faptul că pornografia este disponibilă și în special tentantă atunci când copiii sunt obosiți, singuri sau plictisiți.

E ca și cum ai ține armele într-un dulap – există un sistem de blocare pentru a proteja nevinovații care ar putea fi curioși despre ceva care le-ar putea distruge viața.

8. Îi facem să se simtă mai puțin importanți decât telefonul / mașina / prietenii / cluburile de golf etc.

Adolescenților și, în general, copiilor nu le place să vorbești la telefont în timp ce conduci cu ei în mașină. Chiar dacă nu au chef de vorbit, nu le place să fie ignorați pe scaunul de lângă mine. Uneori, dacă trebuie să răspunzi la telefon, încearcă să fii scurt. Nu este că adolescenții trebuie să fie tratați ca și cum ar fi centrul universului – trebuie doar să știe că ei contează pentru tine. Și dacă ți-au zgâriat accidental vopseaua pe mașină sau crosa de golf, ei trebuie să știe că sunt mai importanți decât orice obiect.Atunci când copiii se simt apreciați, prețuiesc la rândul lor relația cu părinții.

Haideți, dragi părinți, să facem ca obiectivul nostru de părinți să fie evitarea acestor greșeli și să ne străduim să avem legături puternice cu copiii noștri!

Să le arătăm deseori afecțiunea și să le spunem că îi iubim. Acestea sunt modalități excelente de a menține relația puternică!

This Post Has 2 Comments

  1. Raluca

    Articolele sunt minunate. Multumesc.

    1. Florin Alexandru

      Cu mare drag.
      🙂

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes