Comunicarea cu copilul tăcut – 3 metode alternative eficiente

fetita aduce flori mamei

Comunicarea stă la baza oricărei relaţii sănătoase, durabile şi autentice. Iar abilitatea de a comunica începe şi se dezvoltă în copilărie.

Mai ales între părinte şi copil, această comunicare este esenţială, indispensabilă. Însă foarte mulţi copii sunt tăcuţi, iar foarte mulţi părinţi fac din asta o tragedie, recurg la reproşuri, forţează copiii să vorbească, îi asaltează cu întrebări şi îi determină să se închidă şi mai mult în sine.

Comunicarea cu copilul tăcut – 3 metode alternative eficiente

Da, comunicarea este esenţială în relaţia dintre tine şi copilul tău, însă dacă ai un copil, aceasta poate fi dificilă. Foarte mulţi copii refuză să vorbească: unii pentru că nu ştiu exact la ce să se aştepte din partea celorlalţi, alţii pentru că…pur şi simplu detestă să comunice.

Dacă ai un copil tăcut şi îl forţezi să vorbească, ţipi la el şi îţi pierzi răbdarea – în încercarea de a-l convinge să scoată două cuvinte, atunci nu prevăd rezultate prea bune.

Opreşte acest cerc vicios al comunicării ineficiente şi încearcă ceva nou: comunicarea alternativă. Îţi propun 3 metode alternative prin care poţi comunica eficient cu un copil tăcut.

1. Comunicarea nonverbală

Nu e nevoie de o avalanşă de cuvinte pentru a comunica. E suficientă o atitudine caldă, blândă şi deschisă. Când te frustrezi că îi vorbeşti copilului, dar nu poţi obţine un răspuns de la el, opreşte-te o clipă şi gândeşte-te altfel: mesajul tău a ajuns la el. Şi asta e tot ce contează.

comunicarea cu copilul tacutExplică-i ce ai de explicat, dar nu-l forţa să îţi reproducă şi să îţi încaseze cuvintele cu reacţii imediate. Mai bine încearcă să îţi expui ideile, ce nevoi ai din partea lui, apoi treci la comunicarea non-verbală.

Implicaţi-vă în activităţi care ştii că îi fac plăcere, prin care să poţi urmări subtil dacă înţelege ce îţi doreşti de la el. Dă-i voie şi timp să vezi cum i-ar plăcea şi lui să se exprime. Faptul că strigi la el auzi ce îţi spun, răspunde când vorbesc cu tine, mă înnebuneşti când taci, înţelegi ce îţi spun?” nu te ajută prea mult.

Unii copii sunt introvertiţi, iar o îmbrăţişare, o plimbare, un joc jucat împreună sau un desen animat pot să vă ajute să comunicaţi mai bine decât o mie de cuvinte apăsătoare.

O să-ţi spun o poveste emoționantă…

Când am lucrat cu copii de până în 4 ani, am cunoscut o pereche de gemene extraordinare, dar care nu vorbeau. În încercarea eşuată de a comunica, părinţii au început să creadă că fetiţele aveau o problemă mai serioasă.

Însă nu era deloc aşa…

Deşi a necesitat mai mult timp şi mai multă răbdare, comunicarea cu gemenele a fost, în final, de succes. Gemenele au început, în cele din urmă, să vorbească!

Am găsit un interes care să ne lege: pasiunea pentru construit din lego. Decât să le agresez cu întrebări şi curiozităţi, pentru a afla ce vor părinţii, am ales să comunic pe o altă temă: joaca.

Şi lucrurile au început imediat să meargă în direcţia dorită. Cele mai preţioase cuvinte le obţinem atunci când nu le solicităm. Când cei din jur, fie ei copii sau adulţi, nu simt că întrebările sunt o pură curiozitate. Când ceilalţi văd că eşti mai interesat de ei, nu neapărat de ce poţi obţine de la ei.

Găseşte o cale de comunicare nonverbală cu copilul tău – şi vei vedea cât de simplă e apropierea de un copil tăcut, atunci când te relaxezi puţin.

2. Tăcerea e aur curat

timp in familie comunicare eficienta

Dacă te gândeşti că a comunica înseamnă a vorbi cu orele, te înşeli. Comunicarea înseamnă conexiune emoţională, momentele în care simţi că nu trebuie să îi spui nimic celuilalt, pentru a te înţelege, când ştii că îl ai de partea ta şi va înţelegi fără cuvinte.

Tăcerea e de aur, iar comunicarea nu trebuie rezumată la cuvinte.

În plus, atunci când un copil refuză să îţi vorbească, e posibil să fie şi din cauză că nu ai arătat că se poate deschide să îţi spună orice – fără să îl judeci.

Copiii sunt foarte fini observatori ai sentimentelor autentice – şi în faţa lor se deschid, nu în faţa persoanelor sau cuvintelor.

E posibil ca un anumit comportament al tău, conştient sau inconştient, să îl facă să se teamă de judecata ta.

Realizaţi conexiunea profundă, la nivel emoţional, lasă-l să simtă ce are nevoie – şi comunicarea verbală va fi un efect neaşteptat.

Comunicarea cu copilul tăcut – 3 metode alternative eficiente 1EQ Game te ajută să comunici eficient cu copilul tău, să vă reconectaţi şi să descoperiţi calea de mijloc în comunicarea dintre voi. Aruncă un ochi aici.

Copilul nu e un robot care trebuie să dea un raport. Are nevoie de mai mult decât o serie de reguli şi de aşteptări. Totul pleacă din interior, dar mai avem atât de multe de înţeles, învăţat şi acceptat!

3. Nu mai pune atâtea întrebări

Copiilor le place să vorbească… doar atunci când vor ei. Să iniţieze ei discuţia, să te implice ei, să decidă timpul şi rolul tău. Dar mai ales să vorbească despre ce le place lor, despre ce îi interesează.

Uite ce lucruri simple, chiar amuzante, descoperim la copiii noştri. Ei sunt lideri înnăscuţi, iar dacă le susţii acest dar nativ, vei avea partea de cea mai autentică şi complexă comunicare.

Renunţă la întrebări. Când îl întrebi de ce ai făcut aşa, de ce nu ai făcut invers, ce notă ai luat, ce ai făcut la test, ai înţeles ce a spus doamna profesoară, cum te-ai înţeles cu colegii la grădiniţă, de ce şi iar de ce, copilul nu simte că vrei să afli nişte informaţii prin care să-l ajuţi, ci se simte interogat, lipsit de intimitate şi presat.

Îţi propun un joc simplu. Schimbă întrebările cu afirmaţiile următoare.

1. ,,Bine ai venit’’
2. Haide să pregătim ceva bun împreună
3. M-am gândit să vedem un film împreună
4. Dacă vrei să învăţăm/desenăm/ne jucăm împreună, să ştii că sunt aici
5. Sper că ai avut o zi minunată

În funcţie de situaţiile optime, poţi găsi o mulţime de formule încurajatoare, fără a pune întrebări. Tu îţi cunoşti mai bine copilul – şi ştii exact ce l-ar putea determina să răspundă cu entuziasm propunerilor tale.

Copiii şi comunicarea

cum vorbim cu copiii tacutiCopiii, în special cei mai tăcuţi, au preferinţele lor- în materie de comunicare:

  •  să discute doar când vor ei
  • să discute despre ce îi interesează pe ei
  • să discute în maniera în care vor ei

Şi nu, nu sunt capricii. Sunt parte din egocentrismul firesc al vârstei şi din ceea ce ei numesc normalitate.
Dacă înţelegem cele trei reguli care stau la baza comunicării cu copiii, înţelegem totul despre relaţiile reuşite cu copiii.

Concluzie

Găseşte calea potrivită pentru a comunica echilibrat cu copilul tău. Răspunde prompt nevoii lui de a discuta cu tine, atunci când e deschis, provoacă-l la discuţii pe teme care îl interesează, lasă-l pe el să conducă, cel puţin aparent, discuţia. Comunicarea apare atunci când între interlocutori există firescul.

Renunţă la frustrare, nu mai pune presiune asupra copilului şi vezi ce se întâmplă. Dacă l-ai câştigat emoţional, comunicarea verbală e doar o problemă de timp.

Share on facebook
Share on linkedin
Share on email

This Post Has 3 Comments

  1. Anca

    Foarte bun articolul!

  2. Cristina

    Bună ziua am și eu o fetita de 5 ani de vb… vorbește foarte mult acasă dar e poblema la gradinita nu comunica de loc cu educatoarea de cât cu copii comunica…. Si nici intru cerc de oamenii nu comunica și dacă o întreabă cineva ceva nu rasp ce pot face???

    1. Anamaria Chiș

      Buna ziua, cauzele pot fi multe, una dintre ele ar fi timiditate, o alta cauza poate fi teama… Cu educatoarea ati discutat? Daca intr-un cerc de oameni nu raspunde la aceasta varsta nu as considera acest lucru o problema. Poate nu este confortabila sa raspunda, poate are o anumita teama….incercati sa discutati cu ea despre ce emotii simte atunci cand se afla in grupuri de adulti. Incercati si varianta de joc cu marionete pentru a descoperi ce emotii se ascund in spatele acestui comportament. Prin joc copiii se deschid mai usor.

      Va doresc o zi minunata!

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes