Pentru mulți dintre părinți, natura a fost odinioară cel mai bun teren de joacă. Vă mai amintiți? Construiam colibe, căutam comori, desenam pe pământ și visam frumos.

Importanța ieșirilor în natură ne este cunoscută tuturor – a respira aer curat sau a te bucura de un peisaj frumos devine uneori o necesitate a cărei sfințenie părintii încearcă adesea să o transmită copiilor. În plus, natura ne oferă și multe experiențe de învățare, cum ar fi concentrarea, autonomia, cooperarea, observarea etc.

În acest sens, în cartea sa „Trezirea copilului la natură … chiar și în oraș”, Scott D. Sampson ne vorbește despre cele mai bune 5 jucării din toate timpurile.

Iată care sunt acestea:

  1. un băț
  1. o cutie
  1. o coardă
  1. un tub de carton
  1. pământ

Lista poate părea uimitoare, mulți dintre noi le cerem copiilor să renunțe la a se juca cu un băț, spre exemplu, din teama de a nu se răni. Dar să vedem ce au în comun aceste „jucării”?

Cele 5 obiecte menționate se pot adapta la o gamă aproape nesfârșită de scopuri și roluri, a căror singură limită este imaginația copiilor!  De exemplu, un toiag poate fi folosit pentru a desena modele pe pământ, poate fi transformat într-o baghetă magică, într-un telescop, într-o sabie etc. O grămadă de bețe se poate transforma rapid într-un turn, într-o casă sau într-o ascunzătoare.

Lucrul grozav despre bețișoare, cutii, sfori, tuburi din carton și pământ este că sunt deschise tuturor posibilităților și invită la jocul gratuit. Aici ne întoarcem la conceptul de piese libere – mici, ușor accesibile și fără utilizare prestabilită.

Afară, bețele și pământul sunt însoțite de o întreagă varietate de obiecte care fac din natură o zonă de joacă irezistibilă cu care este dificil de concurat (pietre, frunze, flori, scoarță, conuri de pin, semințe …).

De asemenea, găsim în această listă ideea „coșurilor de comori”, ale jocului euristic. Copiii foarte mici nu au nevoie de jucării cumpărate din magazine, ci de obiecte alese cu grijă din natură pe care le puteți pune într-un coș pentru a-le fi la îndemână zi de zi.

De ce sunt aceste „jucării” atât de importante pentru dezvoltarea copiilor?

Potrivit lui Scott D. Sampson, aceste 5 obiecte prezintă o mulțime de avantaje:

manipularea obiectelor mari promovează abilitățile motorii și poate fi asemănată cu un sport;

– manipularea obiectelor mici promovează abilitățile motorii fine

– jocul în aer liber cu bețișoare și sol asigură doze de vitamina D și stimulează vederea aproape și departe;

– mobilizează imaginația;

– dezvoltă creativitate și gândire divergentă;

– au efecte pozitive asupra așa-numitei învățări „școlare” (calcul, știință, vocabular, narațiune etc.);

– jocul cu bețe și în pământ promovează apariția unei conștiințe ecologice;

– apelează la spiritul estetic;

– jocul în natură scade nivelul de stres;

– jocul pe pământ întărește sistemul imunitar;

– jocul cu obiecte libere crește abilitățile de atenție și concentrare;

– invită la cooperarea între copii și stimulează munca în echipă;

Imaginația copiilor se aprinde pe măsură ce inventează jocuri  atât acasă, cât și în natură! Copiii se bucură de cele 5 „jucării” menționate cu atât mai mult cu cât se implică într-un joc nestructurat, fără îndrumarea sau chiar fără supravegherea adulților.

Scott D. Sampson merge chiar atât de departe încât recomandă instituirea unei ore pe zi de joc gratuit în aer liber pentru dezvoltare fizică, mentală, emoțională, socială și pentru o sănătate generală mai bună pentru toți copiii.

De asemenea, el recomandă adăugarea celor 5 articole enumerate în zonele de joacă pentru copii (curtea școlii, grădină, curtea casei, dormitorul etc.) pentru a elibera creativitatea și pentru a îmbogăți jocurile pentru copii.

Concluzia

Să ne amintim că jocul gratuit este doar atunci când copiii îl controlează. Rolul adultului este de a sta deoparte, să lase copiii să se murdărească și să-și asume riscuri. Acesta este modul în care își vor putea cunoaște propriile limite.

În plus, interacțiunile cu mediul sunt fundamentale pentru jocul liber, de aceea părinții pot da curs  provocării de a reconecta copiii cu natura, pe tot parcursul celor 4 sezoane.

Contactul cu natura are mai multe dimensiuni

Pentru că pe lângă riscul fizic, copilul își asumă și riscuri emoționale. La acestea trebuie adăugat riscul social. Pentru că, atunci când rămânem în poziția de observator, vedem cum copiii își manifestă rapid ajutorul reciproc, solidaritatea și empatia în timpul jocului liber în natura. Nu mai este vorba despre noi, adulții care învățăm copiii cum să se joace, ci copiii învață singuri: stabilesc regulile jocului și se amuză din nimic.

Mai multe informații despre cum poți stimula creativitatea copilului tău găsești și în acest articol.

Voi cât de des ieșiți în natură? Impărtășiți cu noi!

 

This Post Has One Comment

  1. antonia

    mi se pare foarte creativ

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes