Ce înseamnă vegan?

O dieta vegană constă în consumul de legume, boabe, nuci, fructe și alte alimente făcute numai din plante.

Mulți susțin că ar trebui să facem un efort conștient să reducem consumul de animale și de produse de origine animală pentru sănătatea noastră și pentru planetă.

Vegană sau nu, o dietă bogată în fructe, legume și alimente pe bază de plante este un punct foarte bun de plecare pentru un stil de viață sănătos.

Cercetările au arătat că dieta vegană medie are un aport mai ridicată în vitamina C și fibre și mai scăzut în grăsimi saturate decât cea care conține carne, toate fiind benefice. În plus, statisticile arată că veganii au un IMC (indice de masă corporală) mai mic ( calculat ca raport înălțime-greutate) decât cei care mănâncă carne – cu alte cuvinte, sunt mai silueți.

O dietă fără carne sau produse lactate poate conține mult mai puține grăsimi saturate. Ceea ce are legătură cu creșterea nivelului de colesterol și un risc crescut de afecțiuni cardiace.

De asemenea, știm că grăsimea conține mai multe calorii pe gram decât alte alimente. Și astfel veganii pot consuma mai puține calorii ca rezultat.

Creierul nostru are o complexitate ce nu poate fi explicata încă. Conform unui studiu din 2011, toși acești factori s-ar datora tocmai consumului de carne.

Oamenii de știință din Spania au cercetat un craniu vechi de 1,5 milioane de ani și au identificat semne de malnutriție, condiție asociată unei alimentații sărace în carne.

În cele din urmă, o dietă vegană se crede că ar conține, în general, mai multe cereale, fructe, legume, nuci și semințe decât o dietă non-vegană.

Riscuri

Prin eliminarea grupurilor de hrană din dieta ta, poți risca să pierzi anumiți micronutrienți.

Prin evitarea produselor, o dietă vegană prezintă riscul de scăderea a calciului, a vitaminei D, a fierului, a vitaminei B12, a zincului și a acizilor grași omega-3.

Prin urmare, dacă urmezi o dietă vegană, este esențial să îți asiguri suficienți nutrienți prin intermediul unor surse alimentare vegane specifice. Și poate fi chiar necesar să iei suplimente alimentare în paralel.

Atunci când alegi această alternativă fără lapte, asigură-te că alegi opțiunile fortificate. De exemplu, laptele de soia indispensabil este o sursă de calciu, vitamina B2 si vitamina B12 (care se găsesc în lapte), precum și vitamina D. Humusul este o alegere bună – tahini (pasta de semințe de susan) este o sursă bună de calciu , Zinc și fier; care sunt toate micro-nutrienți greu de obținut într-o dieta vegană.

Vegan = sănătos?

Mulți oameni văd cuvântul vegan pe etichetă și presupun că trebuie să fie super sănătos. Ceea ce este greșit.

Chiar dacă este vegan, este la fel de important să te uiți la lista de ingrediente; și la informațiile nutriționale pentru a vedea cât de mult conține grăsimi, zahăr și sare.

Uleiul de nucă de cocos este extrem de popular în coacerea vegană. Iar beneficiile sale pentru sănătate sunt strigate peste tot.

Cu toate acestea, este de remarcat, de asemenea, că uleiul de nucă de cocos este bogat în grăsimi saturate. Acest lucru nu înseamnă că nu ar trebui să-l folosești sau nu poate fi sănătos în cantități mici. Dar prea mult ar putea fi dăunător.

Conform Ghidului Eatwell vei observa că mai puțin de 15% din dieta noastră ar trebui să fie alcătuită din proteine.

Încearcă să consumi moderat atât carne roșie cât și alba. Sau din când în când să o înlocuiești cu proteine pe bază de plante: cum ar fi fasole, tofu, nuci și semințe. Dar ar fi indicat câteva zile pe săptămână să eviți să mănânci carne.

Dacă decizi să urmezi o dietă vegană, aplică aceleași principii pe care le-ai aplica oricărei diete echilibrate sănătoase: mânâncă mai multe fructe și legume, cereale integrale, nuci, semințe; și asigură-te că ești conștient de nutrienții pe care îi consumi.

Este posibil să existe riscul să dezvolți o deficiență pentru aceștia.

Omnivor

Potrivit medicilor, omul a fost creat omnivor. De aceea, cea mai sănătoasă dietă este cea care combină fructele şi legumele cu un consum moderat de produse de origine animală.

Pentru un adult, 150-200 de grame de carne slabă pe zi vor asigura necesarul de nutrienţi.

Produsele din carne conţin elemente care alcătuiesc structura corpului, precum aminoacizii. Și au, de asemenea, toate mineralele necesare, precum fier, cupru şi fosfaţi, dar şi vitaminele din complexul B, vitaminele A, C şi D.

Pe de altă parte, este nevoie să consumi cam cinci porţii de legume şi fructe pe zi.

Așadar decizia de a se alimenta într-un fel sau altul aparține fiecăruia.

Îți doresc, dragă părinte, să iei decizia cea mai bună pentru tine și familia ta.

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes