Am vorbit în articolul trecut despre primul an de viață al copilului, iar acum ne concentrăm pe al doilea an al său. Care sunt schimbările ce se petrec atât în comportamentul lui cât și apitudinile pe care și le însușește? Să le luăm pe rând.

Comportamentul adaptativ al copilului

 se concentrează şi memorează mai uşor
 recunoaşte jucăriile care lipsesc
 identifică mai multe imagini
 deosebeşte albul de negru, dar nu cunoaşte culorile
 știe diferenţa între unu şi mulţi
Imitaţie, curiozitate si experiment
La 15 luni
 Aruncă jucăriile pe jos.
 Pune un cub peste un altul.
 Încearcă să deseneze pocnind un creion pe hârtie.
 Ii place să se uite pe fereastră când călătoreşte.
La 18 luni
 Imită adulţii
 Construieşte un turn din câteva cuburi
 Se uită la imaginile dintr-o carte, numindu-le
 Se uită pe fereastră
La 2 ani
 Potriveşte jucăriile una cu alta.
 Îşi foloseşte braţele cu mai mare abilitate.
 Priveşte obiectele în mişcare.
 Construieşte din cuburi, vertical ori orizontal, folosind o varietate de cuburi.

Limbajul
Copilul ascultă cuvintele cu o atitudine calitativ nouă: le repetă, începe să asocieze acţiunea cu vorbele (de exemplu, dă mingea atunci când i se spune), învaţă câteva cuvinte noi. In dezvoltarea limbajului, ceea ce se manifestă pregnant la copil este reciprocitatea socială (schimburile verbale).

Dacă la 15 luni are un vocabular activ de 4-5 cuvinte, la vârsta de 2 ani ajunge la un vocabular între 12 şi 1 000 cuvinte. Dezvoltarea se observă atât la nivelul vocabularului activ, cât şi în structura expresiilor verbale, care devin tot mai corecte din punct de vedere gramatical. Limbajul începe să devină mijloc de comunicare nu numai a unor idei, dar şi a unor sentimente, plângeri, laude sau povestiri;

Când vorbeşte despre sine, nu mai foloseşte pronumele personal, ci prenumele. Când este strigat,
înţelege mai bine daca e strigat pe nume, decât daca e apelat cu pronumele.

Copilul îngâna cuvinte și le repetă ca pe incantaţie. E interesat de povești in care apar sunete ce pot fi imitate și de către el.

Poate dezvolta acum si judecăţi negative „z nu este y”. El înţelege faptul că între obiecte și cuvinte
există diferenţă. Cuvântul x corespunde obiectului y și nu altuia.

Atitudinea socială și atitudinea de adaptare

La această vârstă, percepe deja identitatea, însă doar fragmentat. Are simţul proprietăţii, „al meu „
având înţeles pentru el. Îşi recunoaşte imaginea din oglinda, dar mama este încă percepută ca parte din sine.
Este vârsta la care se joacă puţin cu ceilalţi, dar prefera să relaţioneze sporadic. Atât la fete, cât și la băieţi, jocul se dezvoltă în direcţia relaţiei mama-fiu (fiica), prin intermediul păpuşilor. Tot acum apare primul fragment de înţelegere a faptului că el este detaşat de mamă și începe sa înţeleagă relaţia dintre el si mama.

Atunci când este îmbrăcat sau dezbrăcat, copilul este extrem de cooperant. Îşi trage singur ciorapii și nimereşte mânecile. Reuşeşte să mănânce cu lingura, fără a mai împrăştia mâncarea .
Asculta când i se cer lucruri simple.

Ce mai poate face copilul la vârsta de 2 ani?
 Se simte vinovat când face pe el. Se jenează și dă vina pe altcineva, fie o persoană sau un animal.
 Nu are încă suficientă coordonare între ochi și mână pentru a desena o forma simplă după
 Poate copia cercul, însă numai după model.
 Când i se dă o jumătate de imagine, poate recunoaşte întregul.
 Poate recunoaşte o figura văzând jumătăţile ei, și înţelege ce i se cere și execută.

Comportament social

Începe o adaptare activă la rigorile mediului. Apare nevoia de aprobare din partea celor din jur. Copilul doreşte să se integreze și să priceapă. El e acum capabil să renunţe la o satisfacţie imediată, pentru o promisiune viitoare.
Apar și scurte crize de furie. Sentimentele intense ca geloziea se menţin pe o durată mai lunga. Are tendinţa de a se juca cu alţii, dar încă preferă să fie singur.
În articolul viitor vă povestim despreschimbările ce au loc la vârsta de 3-4 ani.

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes

Ultimele produse