Am tot vorbit despre efectele benefice ale comunicării pozitive. Ce faci însă atunci când, după o zi lungă de muncă, cerințele propriilor copii par să te copleșească? 

Ți s-a întâmplat și ție să simți că alimentezi crizele de nervi ale copiilor, pierzându-ți controlul și înfuriindu-te, cedând psihic și reacționând agresiv? Pe măsură ce înaintează în vârstă, copiii devin din ce în ce mai independenți și testează atât propriile lor limite, cât și pe ale tale.

Astfel, ei își doresc să încerce în permanență lucruri noi, uneori periculoase, întrucât nu dețin deprinderile care să-i ajute să înțeleagă ce înseamnă un comportament neadecvat, indezirabil. Creierul celor mici nu este îndeajuns dezvoltat, încât aceștia să cunoască repercusiunile propriilor acțiuni.

În continuare, am să-ți prezint câteva tehnici care îți vor veni în ajutor pentru prevenirea situațiilor dificile, ce ar putea declanșa mici dezechilibre în comportamentul copilului.

4 tehnici care vin în ajutor părinților ocupați

1. Implicare

4 tehnici care vin în ajutor părinților ocupațiUneori, chiar și momentul în care te pregătești să ieși la o plimbare cu copilul poate deveni unul care să-ți întindă nervii la maxim. Atenția acestuia este foarte ușor răpită de jucăriile din cameră, care par toate mai interesante, fix atunci când îți dorești să ieși pe ușă. Este un test al răbdării, pe care tu îl poți trece cu brio dacă ții cont de tehnica implicării copilului.

Cum altfel ai putea grăbi lucrurile, dacă nu implicându-l pe cel mic în pregătirile pentru ieșire? Poți testa această tactică, începând prin a-i pune copilului câteva întrebări și a trasa sarcini simple, care să-l ajute să se focuseze pe ce aveți de făcut:

„Îți poți pune singur tricoul, te rog?” „Îți cauți tu șosetele până ce eu pregătesc rucsacul?” „Ajută-mă, te rog, să spăl câteva fructe pentru ieșirea în parc.” – astfel de replici te vor ajuta să-ți implici copilul mai mult și să eviți a pierde minute în șir, înainte de a ieși din casă.

2. Alternative

Părinții decid adesea în numele copiilor, motiv pentru care aceștia devin tot mai frustrați și izbucnesc, când îți e lumea mai dragă, într-o criză de plâns de toată frumusețea. Lipsa controlului asupra propriilor acțiuni declanșează dorințe de răzvrătire.

Totuși, cum poți evita accesele de furie și comportamentele nepotrivite? Oferindu-i copilului posibilitatea de a face alegeri. Și nu mă refer aici la aspectele importante, stabilite de tine cu fermitate, cum ar fi ora de culcare ori timpul petrecut în fața calculatorului, ci la acele alegeri minore, care nu-i pot perturba în niciun fel ritmul. Lasă în grija copilului deciziile minore, care îl fac să simtă că el este cel care deține controlul.

Din nou, întreabă-l:  „Preferi tricoul roșu sau pe cel galben?” „Vrei să luăm cu noi ursulețul sau mașinuța” „Preferi să mănânci măr sau banană?” 

Pare că te descurci cu întrebările, nu-i așa? Fii atentă însă la întrebările închise și evită-le. În momentul în care copilul îți poate răspunde printr-un simplu nu, discuția se poate încheia în defavoarea ta.

Nu-l întreba, spre exemplu: Mergem acasă?” pentru că te-ar putea pune în dificultate cu un răspuns negativ. Întreabă-l, mai degrabă: Mergem acasă acum sau după ce te mai dai o dată în leagăn?” 

Oferă-i mereu alternative, care nu-ți afectează în vreun fel decizia.

3. Autonomie

Încurajează-l să se descurce singur, începând cu activități simple, cum ar fi: îmbrăcatul, legatul șireturilor, igiena proprie. Îl vei ajuta astfel să devină autonom, să-și dezvolte respectul de sine și încrederea în propriile forțe.

Mai mult decât atât, va fi un ajutor de nădejde în casă, odată ce va învăța să-și facă ordine în lucruri, să se îmbrace, să-și scoată singur mâncarea din frigider, ușurându-ți ție viața.

Sarcinile simple îl vor ajuta să se simtă util, îl vor încuraja să devină mai cooperant și să înțeleagă că are un rol esențial în cadrul familiei.

4 Recompensare pozitivă 4 tehnici care vin în ajutor părinților ocupați

Când vorbesc despre recompense, nu mă refer la oferirea de lucruri materiale precum dulciuri sau jucării. Copiii trebuie să învețe că sunt situații care cer îndeplinirea unor sarcini, fără a se aștepta a obține ceva în schimb.

Recompensează încurajând, îmbrățișând, oferind uneori mici „daruri” simbolice (o poveste în plus înainte de culcare, o porție de joacă împreună).

Evită însă a cere de mai multe ori îndeplinirea unei sarcini, pentru a nu deveni cicălitoare. Copilul trebuie să înțeleagă că doar de el depinde dacă decide să răspundă pozitiv sau nu cerințelor tale.

Această tehnică a recompensării te implică și pe tine, în sensul că îți vei focusa atenția asupra laturii pozitive a propriului copil.

Dacă îți dorești să descoperi o mulțime de trucuri care să te ajute în meseria de părinte, cartea „Copilul tău este un geniu!” îți vine în ajutor. Află mai multe de aici.

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes