Cunoaștem cu toții acele momente încununate de lacrimi de crocodil ale copiilor. Știți si voi prea bine momentele amestecate cu scâncete sau chiar țipete, văicăreli și implorări, reacții ce le au pentru un anume motiv ce pentru ei pare extrem de important.

Sigur nu este ușor să facem față acestor valuri emoționale ale copiilor tot timpul. Însă ar trebui să ne focusăm pe găsirea cauzei principale a plângerilor lor, precum și încurajarea copiilor în a găsi rezolvare propriilor neînțelegeri/probleme. Lucrul acesta poate face minuni pentru ei.

Cum de ajung copiii să aibă astfel de stări?

Ei bine, totul pornește de la propriile noastre reacții. În multe situații care pot părea banale, eram prea obosiți sau am fost ,,presați” să finalizăm un proiect, nu ne-am dat seama și am reacționat cu o plângeri/văicăreli.  Poate am folosit chiar cuvinte jignitoare sau la adresa noastră, cum ar fi:

  • ,,nu termin nimic la timp”,
  • ,,tot timpul sunt întrerupt(a) și nu reușesc să finalizez”,
  • ,,firar să fie, Iar am spart un pahar, ce mâini blegi am”,
  • ,,nu sunt în stare de nimic bun”,
  • ,,cum să fac, nu reușesc singur(a)”

Dacă copilul se află în preajma reacțiilor noastre, atunci cu timpul, va dezvolta și el astfel de reacții. Faptul că lucrurile nu ne ies de fiecare dată fix așa cum vrem noi, nu trebuie să ne determine să reacționăm depreciativ la adresa noastră.

Sunt nenumărați factori ce contribuie la îndeplinirea unei sarcini organizate și tot ce avem de făcut este:

  • să respirăm conștient în astfel de momente,
  • să luăm o pauză de reașezare a gândurilor și a emoțiilor,
  • să zambim și să vedem partea plină a paharului.

Cum putem să îi ajutăm pe copii să treacă cu încredere văicăreli?

 1. Lasă-i să se descarce

Pe parcursul unei zile, copiii se încarcă cu foarte multe emoții. Așa se face că în partea a doua a zilei sunt foarte obosiți și își pierd ușor răbdarea (tot așa ca și noi adulții, asa-i?). Lasă-i așadar în primul rând să se descarce.

2. Ascultă-i cu atenție

O bună metodă este să îi ascultăm activ, fără a le interpreta starea sau cuvintele. Le dăm astfel oportunitatea să se exprime liberi după ce toate lacrimile s-au dus. În așa fel vor ști că sunt înțeleși, că le sunt validate sentimentele și nu repeziți sau ,,puși la punct”;

3. Încurajează-i să găsească propriile soluții

Oricât de copleșiți se simt în acele momente, o încurajare va încemna mult pentru ei. Lăsăm să treacă punctul culminant și apoi încercăm să le adresăm întrebări ajutătoare care să le ofere propriile răspunsuri. Mai bine zis, să își asume situația și găsirea soluției:

  • Ce poți face într-o astfel de situație?
  • Ce ar putea funcționa?
  • Tu cum vezi lucrurile?, etc.

4. Setează o limita zilnică de timp de plângeri/văicăreli

Stabilește împreună cu copilul, de comun acord ,un termen de reclamație. Cesta ar putea fi de 10min sau 15min, alese după cină.  Atunci copiii sunt liberi să se plângă de tot ceea ce îi deranjează.

Important este să nu existe un alt moment de peste zi în care să aibă loc plângerile, ci doar în acel moment ales în comun, pentru fix perioada de timp aleasă.

Ca și recompensă benefică, după, îl putem încuraja să găsească 1 sau 3 motive pentru care sunt recunoscători. În felul acesta transformăm o experiență negative în una pozitivă și îl facem să vadă și partea bună a lucrurilor.

Făcând acest exercițiu simplu, își vor da seama că problema lor nu ocupă un loc atât de important ci motivele de recunoștință (că respirăm, că suntem completi, că avem familie,etc) devin cele importante.

Vă recomandăm să faceți împreună acest exercițiu. În așa fel copilul se va simți motivat și va înțelege că și voi, părinții treceți pe parcursul zilei prin astfel de stări.

Lasă un răspuns

Categorii principale

Navighează alegând un subiect de interes